Guvernanţii le-au pus gând rău firmelor mici şi mijlocii, care, alături de pensionari, profesori, elevi şi bugetari, vor fi cele mai lovite de primele măsuri fiscale menite a corecta deficitul bugetar. Taxe mai mari, impozite peste impozite. Mulţi vor trage obloanele şi, de asemenea, nu puţini vor căuta „artificii” financiare pentru a ocoli legea, riscând însă să intre în ghearele Fiscului şi ale penalului.
- Publicitate -
Într-o ţară cu principii sănătoase, motorul economiei îl reprezintă firmele mici şi mijlocii, sunt acele „albinuţe” care nu apar la lumina reflectoarelor, nu sunt conectate la conducta banilor publici şi nici nu apar pe lista datornicilor la ANAF - de fapt, ceea ce era odinioară o listă a ruşinii s-a transformat într-o listă a şmecheriei, a sfidării! În schimb, acele firme mici din mediul privat nu numai că nu iau niciun leu de la stat, ci contribuie consistent la bugetul naţional.
Ei bine, în anul de graţie 2025, în loc să fie sprijiniţi să se dezvolte, micii afacerişti mai primesc o lovitură. Pachetul de măsuri fiscale menit a reduce deficitul bugetar - acesta este primul, le aşteptăm cu interes maxim şi pe următoarele! - afectează profund IMM-urile, sufocate de fiscalitatea excesivă.
Un câştigător nemeritat
Ţi s-au încasat facturile, priveşti cu bucurie la final de lună extrasul de cont, banii s-au aşezat în depozitele bancare şi ai satisfacţia de a vedea pe rod afacerea concepută cu migală. Spui că-i bine, începi să te gândeşti deja la dezvoltare, dar planurile sunt date imediat peste cap, pentru că începi să faci… plăţile către stat.
„Noi suntem o firmă mică, avem încasări în jur de 20.000-25.000 de lei, maximum 30.000 de lei lunar. Teoretic, stăm bine, dar jalea e când începi să achiţi angaralele. Iar ce se va întâmpla de acum încolo, cu noile măsuri, ne va da şi mai tare peste cap.
Ne-a crescut TVA cu două procente, de la 19 la 21%. Poate că pentru unii nu înseamnă mare lucru, dar pentru noi e mult. De asemenea, pierdem la impozitul pe dividende, care creşte de la 10, la 16%. Alte şase procente. Adăugaţi impozitul pe profit, contribuţia la sănătate, plata contabilei, cheltuielile de producţie, cheltuielile administrative - apă, lumină, chirie, gunoi, taxe locale. Când tragi linie la final, constaţi că cel care iese într-adevăr în câştig este statul român. Un stat care nu are nicio contribuţie în afacerea ta, dar care îţi bagă adânc mâna în buzunare şi care uitaţi în ce situaţie a ajuns.
Şi atunci, nu e firesc să te întrebi: de ce trebuie să plătim tot noi, cei mici şi corecţi, cei pe care ANAF-ul îi execută imediat dacă nu-şi achită la timp dările, pentru situaţia în care a ajuns România?”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Ionuţ N., administratorul unei mici firme constănţene.
Vor fi „deranjaţi” cei mari?
Pe de altă parte, reprezentanţii mediului de afaceri, dar şi sindicaliştii întreabă de ce marile companii multinaţionale, care fac bani mulţi pe teritoriul ţării noastre, nu sunt taxate corespunzător.
De altfel, impozitarea multinaţionalelor pe profit cu cotele de impozit pe profit similare celor existente in Uniunea Europeană şi nu pe cifra de afaceri şi interzicerea externalizării profiturilor către firmele mamă s-au aflat printre propunerile de reducere a deficitului fiscal pe care reprezentanţii Blocului Naţional Sindical le-au transmis guvernanţilor.
Nu trebuie uitat că, în repetate rânduri, şi Gheorghe Hagi, cel mai mare fotbalist român al tuturor timpurilor şi actual investitor în sport, a atras atenţia că legislaţia ar trebui modificată, astfel încât contribuţia acestor giganţi sosiţi în România să fie mai consistentă.
Ce se va întâmpla de data aceasta, vor fi „deranjaţi” cei mari? Rămâne de văzut!
