Statul are mare nevoie de bani la buget, iar în goana teribilă după încasări, demonstrează o tendință de a călca totul în picioare. De fapt, nu chiar totul, nu chiar pe toți, ci mai ales pe cei mici. Firme care în alte țări sunt susținute și contribuie major la echilibrul unei economii sănătoase, în România, sunt luate în permanență în colimator. Încă o taxă, încă un bir...
- Publicitate -
Firmelor mici și mijlocii din România li se pregătește încă o „bucurie“. La Senatul României, a fost depusă o inițiativă legislativă privind modificarea Legii nr. 31/1990, care prevede introducerea obligativității atestării actului constitutiv de către avocat, în orice situație, sau a legalizării de către notar sau atestării de avocat a oricărei hotărâri AGA în cadrul unui SRL sau SA, care are o cifră de afaceri de peste 400.000 de lei/an.
Concret, o firmă care facturează lunar 34.000 de lei, un plafon lesne de atins, va avea cheltuieli suplimentare - și deloc mici! - legate de proceduri birocratice, administrative.
„În condițiile în care nu vor mai putea fi luate hotărâri fără atestare sau legalizare, firmele devin «prizonierele» unor costuri pe care notarii sau avocații le vor stabili după bunul plac, vom fi la cheremul lor. Asistăm la introducerea unui nou bir, care va genera, bineînțeles, încasări suplimentare la bugetul național, dar va umple și buzunarele unora", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber“, Ionuț N., administratorul unei firme constănțene care depășește plafonul cifrei de afaceri menționate.
Micii antreprenori se întreabă, justificat, de ce mai este nevoie de această cheltuială suplimentară, în condițiile în care lucrurile funcționează, iar sistemul este transparent.
„La ora actuală, există obligaţia de control a cererii de înregistrare/modificare a actelor unei societăţi la Registrul Comerţului, din partea personalului de specialitate. Mai mult, propunerea legislativă elimină atribuţiile consilierului juridic al companiei și obligă firma să plătească suplimentar un notar sau un avocat care practic face acelaşi lucru pe care personalul cu specialitate juridică al firmei îl face deja", explică interlocutorul nostru.
O poziție fermă de dezaprobare
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) nu numai că a luat act de această inițiativă, dar a transmis un mesaj clar să nu poate fi de acord cu așa ceva, în condițiile în care mediul de afaceri a atins deja limita suportabilității fiscale.
„CCIR își exprimă îngrijorarea față de această inițiativă, care nu reprezintă decât o împovărare procedurală și financiară nejustificată pentru companii, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM).
De asemenea, CCIR atrage atenția asupra faptului că această modificare legislativă contravine principiului simplificării procedurilor administrative și al debirocratizării mediului de afaceri, principii consacrate atât în legislația internă, cât și în dreptul european.
Nu în ultimul rând, CCIR constată că, prin introducerea acestor obligativități, se ignoră experiența practică acumulată de sistemul cameral care, potrivit legii, oferă asistență antreprenorilor pentru constituirea, modificarea și înregistrarea societăților.
CCIR, în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de Legea nr. 335/2007, își reafirmă disponibilitatea deplină de a colabora cu Parlamentul și Ministerul Justiției pentru identificarea unor soluții echilibrate care să asigure simplificarea mediului normativ pentru întreprinderi, reducerea costurilor administrative și consolidarea climatului de încredere în parteneriatele public-private.
Obiectivul final este protejarea mediului de afaceri de astfel de măsuri administrative disproporționate, care pot descuraja inițiativa antreprenorială și pot contraveni angajamentelor României privind dialogul social și reducerea birocrației“, au transmis reprezentanții Camerei Naționale.
