Criza economică din România este mult mai gravă decât pare la prima vedere. Guvernul Tăriceanu și Banca Națională se feresc să folosească termenul consacrat, apelând la formule surogat pentru a o numi. Dar ceea ce nu se spune pe șleau, este trădat de măsurile luate pentru controlul dezechilibrelor, care amenință stabilitatea economiei. De pe la mijlocul anului trecut, inflația a luat-o razna, leul s-a prăbușit, balanța comerțului exterior s-a dereglat, iar cea a contului curent s-a strâmbat.
- Publicitate -
De la reglaje fine…
La început s-a crezut că dracul nu e chiar atât de negru și că BNR poate stăpâni situația prin câteva reglaje de finețe. Pe 31 oc-tombrie 2007, a fost făcută prima majorare a dobânzii de politici monetare, de la 7% la 7,5%. N-a fost de ajuns și leul a continuat să se deprecieze. Pe 7 ianuarie a avut loc o nouă majorare, la 8%. Pe de altă parte, banca centrală în tandem cu Ministerul Economiei și Finanțelor s-au apucat să recolteze surplusul de lei din piață. Metoda a dat un prim rezultat: tendința de evoluție a monedei naționale s-a inversat.
După ce au muncit pompieristic timp de o lună să domolească supraîncălzirea economiei, oficialii BNR și ai Ministerul Economie și Finanțelor au înțeles că pârghia monetară nu este suficientă pentru a produce schimbări de substanță, că este nevoie de măsuri radicale și mai ample pentru și rezolvarea dezechilibrelor.
… la metoda bisturiului
BNR, Ministerul Econo-miei și Finanțelor și Guvernul României au organizat o adevărată "celulă de criză" și în primele două zile ale aceste săptămâni au anunțat un pachet de măsuri excepționale. Mai întâi, pe data de 4 ianuarie, banca centrală a făcut o corecție dramatică, de 1%, a dobânzii de politică monetară, care a crescut la 9%. Pe 5 ianuarie, tripleta de criză Tăriceanu – Isărescu – Vosganian a venit în fața națiunii și, de pe micul ecran, a prezentat un "mix de măsuri mone-tare – guvernamentale – salariale", care definesc o așa-zisă "politică prudențială".
Pe viitor, sarcinile vor fi astfel împărțite. BNR va continua să sterilizeze piața prin pârghii monetare și să descurajeze creșterea creditului. Guvernul și Ministerul Economiei și Finanțelor vor pune frână creșterii salariilor bugetarilor și investițiilor nerentabile din administrația centrală.
Adio, mașini de lux!
Premierul a anunțat că, în conformitate cu memorandumul aprobat de guvern, salariile din învățământ și sănătate vor spori cu 10 – 11% în 2008. Cele din armată și ordine publică se vor majora cu până la 5%, ale magistraților cu 4%, iar diplomații nu vor primi nici un leu în plus.
Șefii din administrația centrală au primit o lovitură în plex. După dezmățul bugetar din 2007, Executivul nu-i mai lasă să își facă de cap și în 2008. De pe lista de investiții au fost tăiate autoturismele, mobilierul și sediile noi, a anunțat primul ministru. Se va solicita și administrațiilor locale să strângă cureaua. Ministrul Varujan Vosganian estimează la peste un miliard de euro economiile bugetare în 2008.
Călin Popescu Tăriceanu a încercat să tempereze temerile BNR, privind efectul anului electoral asupra cheltuielilor guvernamentale. El a declarat că nu se vor face pomeni electorale și că se vor majora doar subvențiile acordate persoanelor cu venituri reduse, de până la 600 lei, pentru compensarea creșterii prețului la gaze.
Socoteala de acasă
Conform analizei făcute de Ministerul Economiei și Finanțelor, singura scumpire importantă din acest an este cea de 8,5%, la gaze, cu o influență de 0,2 – 0,3% în prețul alimentelor. Vosganian afirmă că nu sunt semne de majorare a prețului curentului electric în 2008.
Măsurile adoptate de "celula de criză" urmăresc încadrarea economiei naționale în următorii parametri: reducerea inflației începând din a doua parte a anului, creșterea cu 6% a produsului intern brut, realizarea unui surplus de venituri la buget și menținerea deficitului bugetar sub cota de 3%.
Care este efectul imediat al acestor măsuri? În primul rând, creditele se vor scumpi cel puțin cu 1%, deoarece instituțiile financiar – bancare vor prefera să depună banii la BNR, în condiții de siguranță și cu o dobândă atractivă, de 9%, decât să-i dea cu împrumut clienților, în condiții mai proaste. Acest fapt va avea un impact negativ asupra consumului, investițiilor și producției. Populația va fi cea mai afectată, căci va avea un acces mai mic la creditele de consum și la cele imobiliare. Agenții economici vor fi nevoiți, la rândul lor, să-și raționalizeze cheltuielile, să facă economii cu forța de muncă, să limiteze investițiile și să se bazeze mai mult pe resursele proprii, decât pe sprijinul băncilor. În consecință, importul, dar și producția de bunuri de larg consum, de materiale de construcție se vor reduce, pentru că cererea va scădea. În mod logic, ar trebui ca prețurile să înghețe sau chiar să scadă la unele produse și servicii. Leul ar trebui să se aprecieze în continuare. Iar în final, toate aceste reglaje ar trebui să ducă la atingerea unui nou echilibru în economie, de la care să înceapă relansarea ei.
Creștere fără motor
Strategia de criză pornește de la premisa că agenții economici, salariații, națiunea în ansamblu își vor adapta comportamentul economic la condițiile de austeritate impuse de guvern și BNR și, cu elan capitalist, vor consuma mai puțin și vor da un PIB mai mare, de la care bugetul va suge mai mult. Problema este că din această viziune lipsește motorul creșterii. Dacă consumul populației și al corporațiilor va fi amputat, dacă sectorul construcțiilor va fi afectat de scumpirea creditului imobiliar și dacă lucrătorii calificați vor continua să fugă din țară din cauza politicii salariilor mici, cine va asigura saltul de 6% al economiei?
