Chiar pe malul Dunării, la Ostrov, se află o mică unitate de producție de băuturi spirtoase. Mai exact, era până în noaptea de 12 spre 13 iunie 2012, când a fost prădată de hoți.
- Publicitate -
În numai câteva ore, tâlharii au demolat instalațiile distileriei și au sustras două cazane din aramă - unul de 350 litri, iar altul de 240 litri - serpentina de răcire, mai multe foi din aramă și o copaie uriașă, din același metal. Au urcat totul într-o barcă de furat și s-au făcut nevăzuți.
Distileria aparține agentului economic Vlad Stan PFA, care avea activitate sezo-nieră, în anotimpul fructelor și al strugurilor. Paguba se ridică la circa 60.000 de lei.
Agentul economic a depus o plângere la Poliția Comunei Ostrov pe 13 iunie. Polițiștii au dat curs reclamației și au început ancheta. Au făcut cercetări la fața locului, au luat amprente și cam atât.
Păgubașul i-a anunțat pe oamenii legii că suspectează o persoană din comună, cunoscută ca având antecedente penale. Aceasta ar fi dat lovitura împreună cu câțiva tovarăși de-ai ei, din Oltina. Există și un martor, care l-ar fi auzit pe suspect vorbind la telefonul mobil cu acoliții săi.
Întrucât nu a primit nicio veste de la anchetatori, agentul economic a depus o nouă plângere, pe 27 iunie, dar de această dată la Poliția Băneasa. Și aceasta a rămas fără răspuns.
Păgubașul nu știe ce să mai creadă. Martorului indicat de el nu i s-a luat nicio declarație până în prezent, iar suspectul a dispărut din comună imediat după lovitură. Este de neimaginat faptul că instalațiile uriașe din distilerie, pe care abia dacă puteau să le ridice șase - opt persoane, au fost transportate fără să le zărească nimeni. Dacă anchetatorii ar fi dat sfoară în țară, așa cum procedează în multe alte cazuri, s-ar fi găsit persoane care să dea informații despre ciudatul transport.
Lovitura nu a venit doar din partea hoților, ci și a asiguratorului. Imobilul și bunurile erau asigurate împotriva furturilor pentru o sumă de 2.000 de euro. În momentul în care agentul economic s-a adresat firmei de asigurări, reprezentantul acesteia i-a spus că nu va primi despăgubirea, invocând tot felul de motive. Acum, agentului economic nu-i rămâne decât să se adreseze Protecției Consumatorilor, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și, în final justiției, pentru a obliga asiguratorul să respecte contractul.
Cazul prezentat nu este singular. În România, numeroși agenți economici sunt prădați nu doar de hoți, ci și de firmele de asigurări. Furturile s-au înmulțit peste măsură, Poliția este depășită de avalanșa de infracțiuni, dar și de deficiențele interne. Cât privește firmele de asigurări, unele dintre ele nu sunt, întotdeauna, de bună credință și încearcă să scape de plata daunelor.
Micii agenți economici, în special cei din mediul rural, nu se mai simt în siguranță. Nu își permit să angajeze armate de bodyguarzi și sisteme de securitate. Ei așteaptă ca instituțiile statului român, finanțate din taxele și impozitele plătite de ei, să le apere bunurile.
