Programul general de sprijinire a IMM-urilor se desfășoară perfect la nivel teoretic. Se propun măsuri, se fac promisiuni, se anunță modificarea legilor.
- Publicitate -
Practic, nu se întâmplă încă nimic. Mai mult, bugetul alocat celor 11 programe naționale ale Ministerului pentru IMM-uri este de numai 22 milioane lei, de două ori mai puțin decât în 2008 și cu 10 milioane mai puțin decât estimările inițiale.
"Și în 2008 porneam cu un buget de 100 milioane lei. După câteva rectificări, am ajuns la 44 milioane lei", spune Dumitru Nancu, directorul executiv al Oficiului Teritorial pentru IMM-uri și Cooperație (OTIMMC) Constanța.
Cel mai afectat este programul de comercializare a produselor și serviciilor de piață, care a primit un buget de criză, de 7,3 milioane, deși este cel mai accesat program al ministerului.
O schimbare în bine s-a produs la programul START, dedicat tinerilor antreprenori. Pe lângă bugetul de 5 milioane lei, s-a luat decizia reintroducerii cursurilor pentru manageri.
În 2008, cursurile au fost anulate și s-au acordat bani doar pe baza planurilor de afaceri depuse de tinerii întreprinzători. Din nefericire, procentul planurilor de afaceri acceptate a fost extrem de mic.
Managerii așteaptă punerea în funcțiune a fondului de contra-garantare, reducerea perioadei de aprobare a dosarelor și modalități mai simple de a contracta credite.
Fără bani, măsura anunțată de vicepremierul Dan Nica, potrivit căreia numărul documentelor necesare pentru accesarea fondurilor structurale va fi redus de la 27 la 5 nu are niciun sens.
Astfel, durata de aprobare ar ajunge la 30 de zile, plus încă 15 zile pentru semnarea contractului.
Măsura ar putea fi considerată "bună" dacă firmele ar putea ajunge ușor la fondurile structurale. În condițiile în care contribuția personală devine din ce în ce mai greu de obținut, nu mai interesează pe nimeni că are nevoie de 5 sau 27 de documente.
O propunere interesantă și oportună a venit de la Constantin Niță, ministrul IMM-urilor, care a cerut subvenționarea solicitanților de fonduri structurale afectați de deprecierea puternică a leului în fața euro.
Evident, măsura a fost respinsă, "pentru moment" , iar ministrului i s-a dat dreptate, în loc să i se dea bani. "Da, patronii câștigă în lei și trebuie să-și plătească partea de finanțare în euro. Pierd și până la 50.000 euro. Ghinion. E criză", și-au zis probabil guvernanții.
Mult preaslăvitele IMM-uri, "scheletul economiei", s-au ales astfel doar cu oasele guvernării.
