Subiectul culturilor modificate genetic este unul destul de sensibil pentru oamenii de rând. Majoritatea sunt destul de reticenți, având în vedere că tot felul de specialiști și-au dat cu părerea în ultimii ani vizavi de posibile efecte toxice. Producătorii însă de abia așteaptă modificarea legislației. "Toată lumea consumă produse modificate genetic. Să ne lase și pe noi să cultivăm. De ce să cumpărăm pe bani grei, de exemplu soia modificată genetic din Brazilia și Argentina, când putem produce noi? Protestele nu țin de foame", a precizat președintele Asociației Producătorilor Agricoli Privați de Cereale și Plante Oleaginoase Constanța, Gheorghe Lămureanu. Acesta a explicat că anual România importă aproximativ 800.000 de tone de șrot de soia modificată genetic, ce vin de dincolo de ocean, chiar și cu 600 de dolari tona. Dacă România ar cultiva soia modificată genetic, prețul ar fi mai mic de jumătate. "Este ilogic. Nu produci, dar consumi", a precizat Gheorghe Lămureanu.
- Publicitate -
Dorința acestora este foarte probabil să se îndeplinească cât de curând. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, a precizat că, dacă legislația europeană va permite culturile de organisme modificate genetic (OMG), România va adopta o poziție asemănătoare: "Este o dezbatere foarte largă pe această temă și România va sta în cadrul legal co-munitar. Dacă se aprobă la nivel european și legislația va fi permisivă și România va avea aceeași poziție".
Sistemul de irigații, "dușmanul" numărul unu
Constănțenii vor putea însă cultiva mai mult sau mai puțin organisme modificate genetic, pe suprafețe mari. Această așa numită "victorie" repurtată de cei care militează pentru interzicerea lor, este dată de sistemul de irigații ciopârțit din Dobrogea. Gheorghe Lămureanu spune că multe culturi modificate genetic s-ar preta județului Constanța, în special soia și porumbul, însă doar dacă producătorii ar fi ajutați să repună în funcțiune sistemul de irigații măcar pe 50.000 - 60.000 de hectare. Tocmai din cauza lipsei irigațiilor agricultorii constănțeni au fost nevoiți să renunțe ușor, ușor, la cultivarea legumelor pe suprafețe mari, la lucernă (care avea nevoie de 6-7 udări), porumb și cartofi, culturi care au nevoie mai mare de apă. "Și suntem întrebați de ce am ajuns să punem doar grâu, orz și rapiță… Dar nici rapița nu merge de doi ani", a precizat Gheorghe Lămureanu.
În prezent, singurele organisme modificate autorizate pentru cultivare în UE sunt porumbul MON810, rezistent la atacul viermelui sfredelitor al porumbului și cartoful Amflora cu conținut sporit de amidon.
În România, porumbul modificat genetic MON810 a fost acceptat odată cu aderarea țării la UE, în 2007, însă nu a fost cultivat pe suprafețe foarte mari.
