Aurul este una dintre cele mai vechi forme de protecţie a averii, o investiţie pe termen lung, care şi-a demonstrat în timp eficienţa. Pentru aur s-au purtat războaie, s-au urzit trădări şi s-au înfipt hangere pe la spate. Aurul este la fel de preţuit şi în ziua de astăzi, iar cotaţia a ajuns la un nivel record!
- Publicitate -
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, 7 octombrie, la ora 13.00, o cotaţie record a aurului, preţul pe gram ajungând la 387,6905 lei. Este o valoare care confirmă trendul ascendent din ultimii doi ani, iar creşterea faţă de cotaţia anterioară, de vinerea trecută, este de 2,06 lei (0,53%).
Ce se întâmplă pe această piaţă, care sunt factorii care influenţează preţul aurului, ce mecanisme se declanşează şi cum pot fi oprite, care ar trebui să fie comportamentul populaţiei în această perioadă, în această privinţă? La aceste întrebări, am primit răspuns de la economist Dorina Nuţescu.
„În stabilirea cotaţiei aurului, se iau în calcul mai mulţi indicatori, sunt factori care influenţează creşterea preţului, aşa cum se întâmplă în această perioadă.
În primul rând, trebuie să privim spre rata inflaţiei. O inflaţie puternică aduce cu sine automat o putere de cumpărare scăzută a monedei naţionale, în cazul nostru leul. În mediul public, salariile şi pensiile au crescut, din punctul meu de vedere, nejustificat, este o creştere artificială pe fondul unui an electoral. Sigur, politicienii doresc să arate că totul e bine, că populaţia primeşte bani în plus, dar, fără o susţinere economică, productivă, nu faci decât să creezi inflaţie.
Oamenii au început deja să simtă pe propria piele ce înseamnă o putere scăzută de cumpărare, se întorc de la supermarket cu mai puţine produse în sacoşe. Şi atunci, pentru a-şi proteja veniturile, în vremuri nesigure, aleg investiţia clasică, în aur. Creşterea cererii vine la pachet cu creşterea preţului.
La fel de importantă este şi politica monetară a băncilor centrale, în cazul României, BNR. Atunci când băncile reduc ratele dobânzilor, investitorii se pot îndrepta spre aur, o variantă mult mai sigură şi cu grad sporit de protecţie”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, ec. Dorina Nuţescu.
Tensiuni geopolitice la Marea Neagră
La fel de important, poate cel mai important în cotaţia gramului de aur, este contextul geopolitic, iar la acest capitol, economia României este bulversată, la fel ca toate economiile din zona Mării Negre şi a întregii Europe chiar.
„Sunt mari tensiuni geopolitice provocate de războiul din Ucraina, de agresiunea făcută de Federaţia Rusă. Întotdeauna când sunt conflicte, când există ameninţarea războiului, nu numai marii investitori, ci şi populaţia de rând se gândeşte tot mai mult la aur. Şi nu numai că se gândeşte, dar şi acţionează. Cresc vânzările, există cerinţă pe piaţă, iar preţurile e firesc să crească. Doamne fereşte, în caz de război, de plecare în pribegie, este mult mai eficientă o bijuterie de aur decât un card bancar a cărui folosire devine incertă", explică interlocutoarea noastră.
Creşterea preţului aurului este într-adevăr spectaculoasă, gramul ajungând la 387,69 lei în octombrie 2024 faţă de 269,63 lei în anul 2023.
Bijuterii de calitate îndoielnică
Ca de fiecare dată, în vremurile tulburi, se găsesc fel de fel de personaje care speculează momentul şi chiar câştigă foarte bine de pe urma lipsei de informare a populaţiei.
„Perioadele de criză aduc bani mulţi în anumite buzunare. În cazul aurului, dincolo de speculă, principala ameninţare o constituie prezenţa pe piaţă a unor bijuterii confecţionate din materiale îndoielnice. Se vând bijuterii din diferite metale galbene, iar acest lucru intră sub incidenţa penalului, pentru înşelăciune.
De braţul legii scapă însă cei care aduc aur din ţări non-UE, în special din Turcia. Populaţia trebuie să fie atentă, să se informeze, pentru că şi aurul este pe categorii, de 14, 18 sau 24 de karate. Aurul adus din Turcia este mult mai ieftin, cu mai bine de 100 de lei la gram faţă de România, însă, de cele mai multe ori, este de calitate inferioară. Unele inele sau brăţări, doar suflate, se vând la preţuri de aur de 24 de karate, iar când cumpărătorul ajunge să facă verificări, la bijutieri certificaţi, este deja târziu. Mai du-te prin bazar şi găseşte-l pe negustor! De aceea, oamenii trebuie să fie atenţi”, recomandă specialistul în economie.
