Jale în viile constănţene! Producţia de struguri, la jumătate faţă de cea de anul trecut

Românii sunt mari băutori de vin. De la daci şi până în zilele noastre, se tot toarnă-n pahare. Că-i de calitate, din soiuri de top, sau din pastile „made in China”, contează mai puţin, important e să fie mult şi rece. Nici Constanţa nu lipseşte de pe harta vinurilor, însă, în 2024, avem o veste rea pentru consumatori: afectată profund de secetă, producţia de struguri este la jumătate faţă de cea de anul trecut!

Legenda spune că, acum mai bine de 2.000 de ani, sfătuit de marele preot Deceneu, Burebista punea să fie arse viile. Petrecerile scăldate-n vin ale dacilor l-au adus la exasperare pe marele rege unificator, care avea nevoie de oşteni vigilenţi şi păstori destoinici, nu de bărbaţi-momâi îmbuibaţi de băutură. Şi a fost jale!

Jale este şi în zilele noastră. Chiar dacă viile n-au fost arse, ci din contră, îngrijite cât s-a putut mai bine, sentimentul de tristeţe persistă, pentru că natura n-a fost de partea viticultorilor.

„La noi, mâine (n.r. - marţi, 24 septembrie) se termină recoltatul. Şi asta pentru că, faţă de anii precedenţi, când începeam acţiunea în jur de 5/10 septembrie, am demarat recoltatul cu două săptămâni mai devreme. Iar producţia se anunţă slabă nu numai la noi, ci în toată zona Dobrogei.

În primul rând, seceta a afectat serios plantaţiile, iar când au venit ploile, au fost puternice şi pe un interval de timp scurt. Practic, a plouat exact atunci când nu trebuia, o influenţă negativă.

Încă nu avem cifrele finale, dar, făcând o evaluare rapidă, cred că producţia este undeva la jumătatea celei obţinute anul trecut, când, de pe cele aproximativ 100 de hectare, am cules circa 600 de tone de struguri”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, ing. Cosmin Scripcaru, Departamentul Comercial-Administrativ al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură-Vinificaţie Murfatlar.

Dintre strugurii reprezentativi pentru staţiune, amintim Muscat Ottonel, Feteasca Regală sau Columna, soi creat la staţiune - albi, respectiv Fetească Neagră, Pinot Noir sau Mamaia, soi de asemenea creat la staţiune - roşii.

Două valuri de scumpiri

Veştile mai puţin plăcute continuă pentru consumatori: tot din cauza secetei, preţul vinului va creşte!

„Noi nu vindem struguri, ci vinuri, iar în perioada de recoltat, vindem în principal must, pentru cei care vor să-şi facă vinul acasă. De asemenea, oferim şi un produs nou: must pasteurizat la sticlă, care poate fi consumat de Crăciun sau chiar de Paşte. Comercializăm vinuri bag in box, la doi, cinci sau 10 litri, dar şi îmbuteliat, la fiolă.

Din cauza secetei, am fost nevoiţi să ridicăm preţul litrului de vin cu 10%, iar de la sfârşitul anului 2024 şi începutul lui 2025, se va mai aplica o altă creştere de 10%. Asta pentru a putea acoperi cheltuielile de producţie, sunt scumpiri generate de pagubele produse de secetă şi ploile torenţiale”, explică interlocutorul nostru.

Greu fără subvenţiile de la stat

În privinţa finanţării, statutul de staţiune de cercetare-dezvoltare aduce avantaje, dar şi dezavantaje.

„Fără subvenţiile pe care le primim de la stat pentru cercetare şi agricultură, ne-ar fi greu. Dar încercăm să generăm şi fonduri proprii. Anul trecut, am recondiţionat un depozit, am amenajat un magazin la sediu, pentru anul viitor avem în vedere investiţii tot în renovări.

Sperăm să se deschidă proiecte pe fonduri europene pe care să le putem accesa. Anul trecut, a fost un proiect ce viza retehnologizarea cramelor, cu 70% fonduri europene şi 30% contribuţie proprie, dar am fost respinşi, din cauza modului de organizare, staţiune, nu societate comercială”, a declarat ing. Cosmin Scripcaru.

Cât despre personalul care mai activează în domeniu, iarăşi tristeţe.

„În momentul de faţă, staţiunea are 55 de angajaţi permanenţi, iar în campanie, aducem echipe din ţară, ajungem la aproximativ 100 de persoane în plată.

Din păcate, nu găsim muncitori. Localnicii preferă să facă naveta la Constanţa, să se angajeze în alte domenii decât să vină la noi, deşi în agricultură se pot câştiga bani frumoşi! Nici absolvenţii de facultate nu fac o prioritate din a veni la staţiune, tot mai puţini rămân în specialitate. Munca fizică, la câmp, nu mai este atractivă pentru tineret”, a mai spus inginerul Scripcaru.