Industria europeană a oțelului este în grea suferință. Numeroase capacități de producție și-au restrâns activitatea ori sunt în curs de închidere. România are o experiență dureroasă în această privință (a se vedea cazurile ArcelorMittal și Mechtel). După mulți ani, Parlamentul Europei a devenit conștient de faptul că producătorii de oțel au probleme, că cererea este în scădere, costurile materiei prime și ale energie cresc, iar concurența producătorilor de pe alte continente este din ce în ce mai mare.
- Publicitate -
Pe 13 decembrie, deputații europeni vor vota o rezoluție care va sugera modalitățile de susținere a unei industrii puternice și moderne a oțelului în UE. De asemenea, Comisia Europeană plănuiește să adopte un plan de acțiune comunitar pentru industria oțelului, înainte de iunie 2013.
În prezent, sectorul oțelului reprezintă 1,4% din PIB-ul UE, are 360.000 de angajați în peste 50 de fabrici din 23 de state membre și produce 200 de milioane de tone de oțel pe an, generând un venit anual de 200 de miliarde de euro.
În 2011, cei mai mari producători de oțel ai lumii erau (datele reprezintă milioane de tone): China - 683, UE - 193, Japonia - 108, SUA - 86, Rusia - 69.
Viitoarele măsuri privind relansarea industriei oțelului privesc în mod direct portul Constanța. Creșterea producției va duce la sporirea cantităților de materii prime energetice (minereuri de fier și cărbune) importate și a produselor finite (tablă, role, țevi, profile) exportate. Pe de altă parte, se asigură condiții mai favorabile pentru investiția într-un combinat siderurgic în portul Constanța, care ar aduce județul nostru în familia producătorilor de oțel din Europa.
