Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat temporar principala rută de export a țițeiului kazah. Decizia este importantă și pentru România, care își asigură peste 60% din importurile de petrol din Kazahstan.
- Publicitate -
Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că terminalul a început din nou să primească petrol de la producători, iar două instalații offshore sunt deja operaționale. Totuși, autoritățile au precizat că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.
Terminalul fusese închis după mai multe atacuri cu drone asupra unor petroliere aflate în apropierea portului Novorossiisk. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. Kazahstanul a condamnat incidentele, avertizând că acestea pun în pericol securitatea energetică internațională.
Conducta CPC transportă peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului și gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de țiței. În perioada în care terminalul a fost închis, producătorii kazași au fost nevoiți să reducă extracția pentru a evita supraîncărcarea capacităților de stocare.
Pentru România, reluarea exporturilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare. În primele 11 luni din 2025, țara noastră a importat din Kazahstan peste 5,15 milioane de tone de petrol, reprezentând mai mult de 60% din totalul importurilor. O mare parte din acest țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul Midia și alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România.
Deși reluarea livrărilor este o veste bună pentru piață, aceasta nu înseamnă automat o scădere a prețurilor la benzină și motorină. Carburanții sunt influențați și de evoluția cotațiilor internaționale, cursul valutar, costurile de transport, taxele și nivelul stocurilor disponibile.
