În cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg din 16 - 19 ianuarie 2017, Parlamentul European va organiza alegeri pentru funcțiile de președinte, vicepreședinți (14), și chestori (5) și va valida noua componență a comisiilor parlamentare.
- Publicitate -
Orice deputat poate candida la președinția Parlamentului European, dacă este propus de un grup politic sau cel puțin 38 de deputați (5%) și este de acord să candideze. Există șapte deputați care au anunțat până acum că vor să intre în cursa pentru funcția de președinte al Parlamentului European: Eleonora Forenza (GUE/NGL, Italia), Jean Lambert (Grupul Verzilor/ALE, Regatul Unit), Gianni Pittella (S&D, Italia), Laurențiu Rebega (ENF, România), Helga Stevens (CRE, Belgia), Antonio Tajani (PPE, Italia) și Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia). Un deputat se poate înscrie în cursă și în turul al doilea sau al treilea, dacă acestea au loc, respectând condițiile menționate anterior.
Alegerea președintelui începe marți, 17 ianuarie la ora 10 (ora României), și presupune vot secret, deputații marcând candidatul preferat pe un buletin de vot pe care îl introduc într-o urnă. Procedura este supravegheată de opt deputați. Este ales candidatul care obține 50% + 1 din voturile exprimate. Dacă nu este ales niciun candidat în primul tur de scrutin pot fi nominalizați aceeași sau alți candidați pentru turul al doilea și, dacă este cazul, și pentru al treilea. În cazul în care nu este ales niciun candidat după al treilea tur de scrutin, cei doi candidați cu cele mai multe voturi obținute în cadrul celui de-al treilea tur vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care candidatul care obține cel mai mare număr de voturi este ales. În caz de egalitate de voturi, este ales candidatul cel mai în vârstă.
În urma alegerii unui nou președinte, deputații europeni vor continua cu alegerea celor 14 vicepreședinți. Candidații sunt numiți în același mod ca și președintele și sunt aleși prin vot secret. Toți candidații sunt pe un buletin comun. Fiecare deputat poate exprima atâtea voturi care posturi disponibile sunt (de exemplu, 14 în primul tur). În cazul în care numărul candidaților aleși (cei care au obținut 50%+1 din numărul de voturi) este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi atribuite, se continuă cu un al doilea tur de scrutin, apoi un treilea tur, în aceleași condiții, pentru atribuirea locurilor rămase, după care o majoritate relativă (cel mai mare număr de voturi) este suficientă. În cazul în care doar 14 candidați sunt nominalizați, aceștia vor fi aleși prin aclamare și un vot are loc pentru a determina ordinea în care ei au prioritate.
În același mod sunt aleși și cei 5 chestori, care sunt responsabili de problemele administrative și financiare care îi privesc în mod direct pe deputați.
