"Numărul accidentelor de muncă raportate la Sindicatul Liber al Navigatorilor continuă să fie ridicat – afirmă vicepreședintele Costică Stici. În medie, în fiecare lună din 2007, s-au înregistrat un accident mortal și câte două – trei acci-dente cu invaliditate temporară sau totală, în rândul marinarilor români. În realitate, cazurile sunt mai multe, dar nu ajung la urechile noastre din diferite motive."
- Publicitate -
Firmele de crewing neautorizate, care lucrează de regulă cu armatori neseorioși, certați cu legislația internațională din domeniul navigației, furnizează un număr dublu de accidente de muncă față de restul shipping-ului, afirmă Stici. De ce? Pentru că în sectorul economiei subterane din industria maritimă există un întreg lanț cauzal ce contribuie la creșterea riscului de accidente. Acești armatori nu sunt preocupați de starea tehnică a navei, de dotarea cu sculele, materiale și piesele de schimb adecvate, de asigurarea echipamentului de protecție. Navigatorii își pun în pericol viața și sănătatea,fiind obligați să lucreze în condiții inadecvate, în program prelungit ori să execute munci pentru care nu sunt calificați. Mai mult, ei nu beneficiază de instruire la locul de muncă.
"Accidentele de muncă au o frecvență mai mare în compartimentul mașinilor (unde se lucrea-ză cu agregate în mișcare, cu scule inadecvate și se execută reparații în marș, care ar fi trebuit să fie efectuate în șantierele navale, de către firme specializate) și pe punte, la momentul plecării sau acostării. De asemenea, frecvența accidentelor este ridicată în primele 3 – 4 zile de voiaj, ceea ce demonstrează că instruirea și adaptarea marinarilor la noul loc de muncă nu au fost organizate corespunzător sau de loc. Multe dintre accidente au loc în perioada timpului suplimentar de muncă, fapt ce arată că au fost depășite anumite limitele psiho-fiziologice, când autoprotecția organismului nu mai funcționează adecvat" – spune vicepreședintele SLN.
Navigatorii ar trebui să refuze să lucreze în condiții de risc ridicat sau periculoase. De regulă, așa ceva nu se întâmplă. Teama de sancțiune (care se poate materializa în neachitarea drepturilor bănești și debarcarea în primul port) este mai puternică decât instinctul de conservare.
Excepțiile sunt rare și confirmă regula. Nava "Tage" este unul dinte exemplele cele mai elocvente. În 2006, la bordul ei a izbucnit un incendiu într-o magazie cu con-tainere. Echipajul era românesc în totalitate. Marinarii au primit ordin din partea comandantului să intre în compartiment și să-l stingă. Pe drept cuvânt, oamenii au refuzat pentru că nu erau dotați cu echipamentul de intervenție adecvat, iar în compartiment nu se vedea nimic din cauza fumului gros. Atunci, din exces de zel și pentru a da un exemplu personal, comandantul a intrat singur în magazie și… a căzut în gol de la 7 metri. În urma impactului și-a fracturat coloana vertebrală. Cu prețul sănătății sale, comandantul le-a demonstrat marinarilor că ei au fost cei ce au acționat corect, conform legislației muncii pe mare.
"Shipping-ul dispune de un sistem bine pus la punct de asigurări în caz de accidente și decese, dar armatorii neserioși îl ocolesc sistematic, sporindu-și profitul pe seama nenorocirii oamenilor", spune Stici. Practicile sunt variate. Uneori nu se încheie nicio poliță de asigurare, iar de cele mai multe ori sumele asigurate sunt foarte mici. În unele cazuri, accidentul este trecut sub tăcere, cu acordul victimei căreia i se fac promisiuni, care ulterior nu sunt onorate.
"De-a lungul anilor, am reușit să recuperăm milioane de dolari, din asigurări, pentru marinarii accidentați sau pentru familiile celor ce și-au pierdut viața în accidente de muncă" – spune Costică Stici. El îi sfătuiește pe marinari să contacteze sindicatul atât înainte de a pleca pe mare (pentru primi informați privind clauzelor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă contractele de îmbarcare), cât și în caz de accident (pentru a fi consiliați și a recupera toți banii ce li se cuvin).
