Marinarii români de pe navele înregistrate sub pavilioanele statelor UE sunt discriminați în raport cu colegii lor de muncă, cetățeni ai respectivelor țări. Sindicatul Liber al Navigatorilor a adunat mai multe dovezi în acest sens, pe care intenționează să le aducă la cunoștința Comisiei Europene și Parlamentului Europei. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva dintre aceste cazuri.
- Publicitate -
Obligații fără drepturi
În 2007, un navigator din Constanța, îmbarcat pe o navă sub pavilion italian, pe post de marinar, a suferit un infarct. Incidentul s-a petrecut în timp ce omul se forța să tragă de o parâmă, fapt atestat de certificatul medical. Efortul uriaș l-a doborât.
Marinarul a fost repatriat, dar nu a beneficiat de concediu medical și a trebuit să suporte din propriul buzunar toate cheltuielile cu doctorii și medicamentele. Armatorul italian achitase contribuțiile de sănătate pentru el, dar Casa de Asigurări din Italia nu i-a plătit românului nici măcar un eurocent. Desigur, acest tratament n-ar fi îndrăznit să-l aplice și navigatorilor italieni.
În același an, un timonier din Tulcea, angajat pe o navă italiană, a fost victima unui accident de muncă. O parâmă scăpată din cârlig l-a lovit în picior, provocându-i o fractură complexă, deschisă.
Românul a luat drumul spitalelor și a trecut prin mai multe operații. A rămas cu tijele metalice în picior și cu un grad de invaliditate, care nu-i mai permite să reia munca pe mare. Bărbatul n-a primit nicio compensație din partea Casei de Asigurări din Italia, fiind nevoit să-și achite singur tratamentul medical.
În decembrie 2007, o navă sub pavilion italian s-a răsturnat. În naufragiu, s-au pierdut toate bunurile echipajului. Spre deosebire de italieni, care au fost despăgubiți pentru "sacul marinarului", românii n-au primit niciun ban.
Tot în 2007, un român, ospătar pe o navă italiană, a alunecat și s-a accidentat. Nici el n-a primit concediu medical sau compensații bănești pentru accidentul de muncă.
În 2008, pe puntea unei nave ro-ro, sub pavilion italian, un timonier român a fost ucis de un automobil. Tragedia a avut loc în timpul încărcării mașinilor la bord, operațiune care se derula sub supravegherea echipajului.
Marinarul a fost strivit de un automobil căruia nu i-a ținut frâna. Cu toate că a fost un accident de muncă, familia românului ucis n-a primit nicio despăgubire.
În 2009, un marinar român a fost dat dispărut de pe o navă sub pavilion italian. În cele din urmă, trupul lui a fost recuperat din mare și repatriat. Nici familia acestuia nu a fost despăgubită.
În 2010, șeful mecanic român de pe o navă sub pavilion belgian s-a îmbolnăvit. În prezent, el se tratează în spitalele din România. Deși armatorul belgian a plătit contribuțiile la fondul de sănătate, Casa de Asigurări din Belgia refuză să-i achite românului asistența medicală pe motiv că acesta a lucrat mai puțin de 53 de zile la bord, condiție care nu este impusă și marinarilor belgieni.
Riscă și pierd
"Toți cei implicați în aceste cazuri nu au fost membrii noștri de sindicat și, ca urmare, nefiind parte într-un contract colectiv de muncă cu armatorii, SLN nu a putut inter-veni la casele de asigurări din țările de pavilion, pentru drepturile lor. Acesta este riscul la care se expun toți marinarii nesindicalizați. Nimeni din România nu poate acționa în numele lor, atunci când le sunt încălcate drepturile de către armatori, asiguratori sau instituțiile statelor de pavilion " - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Adrian Mihălcioiu, liderul sindicatului.
Fenomenul semnalat de el este mai amplu. Multe alte cazuri de îmbolnăviri, de accidente de muncă, de dispariție sau de deces pe mare rămân necunoscute. De ce? Pentru că o categorie foarte largă de navigatori pleacă pe mare, tratând direct cu angajatorii străini, ocolind companiile de crewing din țară și sindicatul.
Este drept că multe dintre agen-țiile de crewing nu se prea omoară cu transparența, nici măcar atunci când marinarii recrutați de ele sunt capturați de pirați. Autoritățile române ajung să afle din presa internațională despre asemenea incidente, în loc să capete informații direct de la sursă.
"Toate aceste evenimente cu implicații asupra vieții, sănătății și activității navigatorilor trebuie cunoscute, monitorizate, pentru ca autoritățile interne și internaționale să poată interveni, inclusiv prin măsuri legislative. Sindicatul va organiza un centru permanent de raportare a cazurilor de hărțuire sexuală și de piraterie, a acciden-telor, deceselor și îmbolnăvirilor în rândul marinarilor, în special a celor de pe navele europene" - a spus liderul SLN.
Ce-i de făcut?
Cum se poate acționa împotriva discriminării de pe navele statelor UE? Cea mai bună protecție o reprezintă apartenența la SLN. Acesta este singura organizație din România care apără drepturile navigatorilor. A demonstrat-o cu prisosință în cazul echipajelor de pe navele norvegiene ori cu pavilion de complezență, care sunt protejate prin contracte colective de muncă negociate de SLN.
Pe de altă parte, sindicatul a decis să informeze Comisia Europeană și Parlamentul European despre tratamentul discriminatoriu la care sunt supuși românii. "Vom cere ca instituțiile statelor de pavilion să fie obligate să acorde românilor toate drepturile pentru care ei și angajatorii lor achită taxe și impozite în respectivele țări" - a declarat liderul de sindicat.
