În perioada anilor ´50 - ´60 ai secolului XX, regimul comunist din România a dus un adevărat război împotriva naturii, săvârșind grave crime ecologice.
- Publicitate -
Pe uscat, dictatura proletariatului a masacrat peste 500.000 de cai între 1950 și 1965, în epoca neagră a cooperativizării forțate. Pe motiv că trebuie să facă loc tractoarelor și mecanizării, caii erau luați din CAP-uri și măcelăriți în abatoare și păduri, cu topoarele și cuțitele. Carnea lor era dată la porci și la păsări, în cooperative. Prea puțină ajungea în mezeluri. Îmi aduc aminte că, în 1957 - 1958, într-un mic magazin alimentar aflat vis-a-vis de fostul Cinematograf "Tineretului", de pe bulevardul Tomis, se vindea salam de cal. Puțini erau cei ce îl cumpărau.
Înainte de cooperativizare, Ro-mânia avusese peste 1.100.000 de cai. După măcel, mai rămăse-seră vreo 600.000 de capete.
Pe mare, comunismul s-a răfuit cu delfinii, scrumbia albastră și pălămida. Brațul său înarmat cu năvoade-pungă și carabine ZB a fost Întreprinderea Piscicolă Flota de Larg. Aceasta a funcționat între 1948 - 1965.
"Activitatea ei se baza pe principiul stahanovist: producție fizică cât mai mare - relatează Nicolae Papadopol, directorul științific al Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța. Ținta pescuitului erau scrumbia albastră (macroul) și pălămida, colateral calcanul, stavridul și rechinul. Pe atunci nu se vorbea despre șprot, nici măcar nu exista noțiunea. Era un pește prea mic pentru a fi băgat în seamă de planificatori. Întreprinderea Piscicolă Flota de Larg a organizat vânarea delfinilor sub pretextul că distrug peștele, dar cred că au fost uciși și din plăcerea de a împușca.
Nu se știa ce să se facă cu carnea delfinilor. Doar grăsimea era folosită în industria farmaceutică și în mecanică fină. În 1965, când a căzut pescuitul de macrou, întreprindere a fost închisă, iar flota ei a fost dezarmată pe canalul 5, pe Razelm, la Jurilovca."
Momentul 1964 - 1965 a coincis cu o schimbare de drum în pescuitul românesc, povestește Papadopol. În 1964, la Osaka, Japonia, au fost lansate primele două traulere pentru România, iar la scurt timp au venit și primele patru nave de pescuit produse în Polonia. Se puneau bazele viitoarei flote de pescuit oceanic. "Atunci, pescuitul și-a întors fața de la Marea Neagră, care nu mai avea pălămidă și scrumbie, și s-a îndreptat spre ocean" - relatează Papadopol.
Dacă în anii 1964-1965, s-a produs scăderea drastică a capturilor din aceste specii, din cauza pescuitului distructiv, următoarea etapă, până în prezent, este caracterizată prin creșterea importanței, în pescuitul regional, a speciilor pelagice mici, cu ciclu scurt de viață - hamsie, șprot, stavride -, specifice bazinului Mării Negre și care s-au adaptat mai bine con-dițiilor de viață.
1985 a fost anul cu cea mai mare producție de pește. Captura oficială la nivelul Mării Negre a fost de 900.000 t. Cifra reală este cu mult mai mare, pentru că Turcia a raportat, întotdeauna, cifre apro-ximative.
După 1990 a avut loc o perioadă de deschidere în ceea ce privește cuantificarea potențialului piscicol al Mării Negre. România, Bulgaria și Ucraina au făcut evaluări din ce în ce mai temeinice.
Datele acumulate arată că numărul de specii de pește cu valoare comercială a scăzut de la mai mult de 15 la 5. În prezent, speciile majore sunt: hamsia, șprotul, bacaliarul, stavridul și calcanul. Printre "dispăruți" (este vorba de ieșirea din zona de interes a industriei pescuitului, datorită reducerii numerice) se numără, în primul rând, speciile migratoare - scrumbia albastră, pălămida și lufarul.
"În ciuda trecerii anilor, și astăzi delfinii Mării Negre au o mare reținere față de navele pe care văd oameni la bord. Stau puțin în preajmă și pleacă rapid Nu-i ca la ocean" - spune Nicolae Papadopol. După o lungă perioadă, când se îm-puținaseră foarte mult, astăzi cârdurile de delfini de la Marea Neagră se apropie de situația numerică normală, pentru că, acum, există pește. În zona de coastă a României, când suflă vântul de Sud, vin stavridul și hamsia. Atunci, apar și delfinii. Astăzi sunt tot mai îndrăzneți. Vin nu numai în portul Constanța, dar îi poți vedea până și în incintele îngrădite ale porturilor turistice din sudul litoralului."
Legislația României și a celorlalte țări de la Marea Neagră interzice vânatul delfinilor. Țara noastră și Bulgaria sunt semnatare, din 1996, a Acordului de Conservare a Cetaceelor, din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona atlantică adiacentă, adoptat la Monacco.
