Dialogul dintre reprezentanții mediului de afaceri și decidenții politici are multe disfuncționalități, iar de cele mai multe ori, totul se încheie cu o formală poză de grup, este de părere președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), constănțeanul Mihai Daraban.
- Publicitate -
„Ani de-a rândul am făcut apel la decidenți să poarte un dialog real cu mediul de afaceri. Din păcate, modelul dominant este cel al întâlnirii care se încheie cu poza de grup și comunicatul emis de cel care a făcut invitația, adică de reprezentantul statului român. Nu am văzut niciodată un punct de vedere articulat al celor care au participat la discuție: ce probleme au ridicat, unde s-au contrazis, ce au cerut. Noi, la Camera de Comerț, nu am fost adepții acestui model. Am preferat dialogul direct cu organizațiile patronale de ramură, de nișă, pentru că am vrut să înțelegem ce înseamnă industria construcțiilor, ce înseamnă sectorul agricol etc.", a declarat Mihai Daraban în cadrul conferinței „România 2026-2040. Industria 4.0-5.0“, organizată marți, 24 martie, de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale și Institutul Român de Inovare Smart Industry Iași.
Evenimentul a oferit cadrul unei dezbateri despre direcțiile strategice ale dezvoltării industriale românești în orizontul 2040, reunind reprezentanți ai mediului de afaceri, ai comunității academice și ai societății civile.
Cu această ocazie, Daraban a făcut referire și la coerența strategiei de diplomație economică, pe care România a adoptat-o de o lungă perioadă.
„Vorbim de ani de zile despre diplomație economică, dar să fim lucizi: 75% din comerțul nostru este intra-comunitar, 10% merge către țările europene non-UE, adică Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, iar 15% către restul lumii. Oare credem că vom merge în America sau în Extremul Orient cu microîntreprinderi? Sau cu societățile mari, care măcar își pot cumpăra biletul de avion fără să fie subvenționate de la Consiliul de Export? Trebuie să stabilim priorități clare și decidentul să cunoască aceste realități. Misiunile economice internaționale trebuie construite în jurul companiilor cu capacitate reală de export și cu anvergura necesară pentru a reprezenta România pe piețele terțe, și nu ca exerciții de reprezentare simbolică, indiferent de potențialul comercial real", a explicat președintele CCIR.
