Înfiinţarea unui fond suveran în România este o idee măreaţă, dar aplicabilă într-un orizont de timp îndepărtat, în condiţiile în care ţara noastră are unele probleme structurale în economie, încă nerezolvate, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), constănţeanul Mihai Daraban.
- Publicitate -
„Fondul suveran este o idee măreaţă, dar aplicabilă foarte departe de acum încolo. Am fost şi sunt în continuare sceptic. Doresc să avem un fond suveran, dar există această problemă, pe de o parte, a alimentării lui, care ar fi sursele. Sunt ţări cu resurse naturale foarte importante care îşi permit alocarea unei părţi din ce se scoate, prin exportul acestor resurse şi, în special, hidrocarburi. Vorbim de Arabia Saudită sau de Norvegia, care îşi permit să alimenteze acel fond suveran.
Noi, înainte de toate, avem nişte probleme structurale în economie care nu sunt încă finalizate. Este un drum destul de lent, noi urmărim dinamica aceasta a economiei an de an şi vă pot spune, de exemplu, că la preluarea mandatului aveam 140.000 de firme care nu depuneau bilanţul şi care figurau active şi în funcţiune la un organism al statului român, în speţă, registru care, după cum ştiţi, e al Ministerului Justiţiei - şi acum sunt 383.000 după 10 ani, care figurează active şi în funcţiune şi care nu depun nimic la Fisc, pe de o parte.
Pe de altă parte, haideţi să ne uităm puţin şi la structura economiei naţionale - şi nu e valabil doar pentru România, ci pentru toate ţările foste comuniste”, a spus Mihai Daraban, la dezbaterea „Are România nevoie de un Fond Suveran?”.
El a subliniat că ţările foste comuniste au o structură economică asemănătoare.
„Suntem nişte economii de subcontractori, care depind foarte mult de dinamica din vest. Noi trebuie să ne uităm foarte atent la Germania şi Franţa în mod special, care reprezintă, vrem, nu vrem să recunoaştem, motorul economiei româneşti, pentru că ei ne dau de lucru în mare parte, cu ghilimele, oase de ros - şi sunt exemple care vorbesc de la sine.
Dacia cu Ford angajează împreună 20.000 de oameni. În industria auto din România lucrează 208.000 de oameni, care fac diferite subansamble, piese pentru mai multe branduri auto din lume. Aceasta este o caracteristică a economiei româneşti - şi de aceea am spus că, până nu rezolvăm aceste probleme structurale, deja acest fond suveran este dincolo de linia orizontului pentru noi”, a explicat preşedintele CCIR.
De asemenea, Daraban a făcut referire la necesitatea reorganizării administrative a ţării, astfel încât numărul de judeţe să se reducă la 15, de la 42 în prezent, precum şi la problema deficitului balanţei comerciale care s-ar putea adânci în acest an.