Principală poartă de intrare a mărfurilor în România, Portul Constanţa oferă posibilităţi multiple de afaceri. Aici, se fac bani frumoşi, se rulează milioane de tone de mărfuri, activează operatori serioşi, dar, cum pădure fără uscături nu există, nici portul n-a fost ferit de agenţii economici problematici. Aşa-zişii „băieţi deştepţi”, care încasau mult, foarte mult, dar uitau să-şi plătească facturile. Încet-încet, acele vremuri apun!
- Publicitate -
Ministerul Transporturilor, cel care „păstoreşte” Portul Constanţa, este pus pe recuperat datoriile istorice, bani pe care unii dintre operatori ar fi trebuit să îi plătească de ani de zile. De ce s-a ajuns la aceste datorii, cum a fost posibil ca administraţia portuară să permită acumularea unor sume imense, contează mai puţin acum. Important este că statul, prin intermediul Ministerului Transporturilor şi al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa SA, a decis să pună piciorul în prag şi să-şi recupereze ceea ce i se cuvine.
„De-a lungul timpului, au fost băieţi în port care s-au gândit că vin aici şi au parte de acces la dane, de apă şi curent electric, de toate facilităţile, fără să plătească nimic. Acea perioadă a fost o pată neagră pe administraţia portuară. Din acest punct de vedere, felicit fosta conducere a companiei, pe domul Florin Vizan, că a pornit această bătălie, au fost primii, după mulţi ani, care au urnit lucrurile din loc. Portul Constanţa era un fel de El Dorado, un loc în care veneai şi făceai bani mulţi, fără să plăteşti concesiune, apă sau curent. Iar când s-a pus problema achitării datoriilor, tot ei au fost nervoşi”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Constanţa, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Multe procese pe rolul instanţei
La rândul său, directorul general al CN APM, Mihai Teodorescu, a precizat că, la ora actuală, cei mai mari datornici au început să efectueze plăţi, fiind conectaţi la cerinţele administraţiei portuare.
„Continuăm procesele care sunt pe rol, pentru că rolul instanţei nu poate fi substituit de nicio altă entitate. Indicatorul de recuperare creanţe a fost îmbunătăţit, cel puţin în ultimul an, iar acest lucru se reflectă în rapoartele pe care le-am prezentat. Astfel, la data de 22 mai 2024, totalul creanţelor scadente ale CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa este de 90,44 milioane lei, din care 93,18% reprezintă creanţe juridice, adică sunt în curs de soluţionare în instanţă sau deja în stadiul executării silite în vederea recuperării sumelor datorate, iar 13,45% sunt creanţe ale unor societăţi în insolvenţă şi în faliment. Din totalul creanţelor, 80,23% reprezintă datorii ale primilor 10 datornici, unele firme sau grupuri de firme fiind identificate cu datorii încă din 2017 faţă de companie, atât pentru chirii, cât şi pentru utilităţi. Toţi cei care aveau restanţe de plată către administraţie au fost notificaţi, iar în urma notificărilor, CN APM SA a încasat cea mai mare parte din debite.
Din august 2022 până în prezent, CN APM SA a încasat creanţe de 183,78 milioane lei”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, directorul general Mihai Teodorescu.
Obiectiv: creşterea performanţei
O altă nemulţumire a ministrului Transporturilor are legătură cu modul defectuos de accesare a fondurilor europene.
„Este o problemă generală, nu numai la nivelul portului, de aceea am luat şi măsuri, am schimbat conducerea companiei. Portul Constanţa este una dintre priorităţile ministerului, vor urma investiţii de 1,5 miliarde de euro şi sper ca, o dată cu noul management, să creştem performanţa şi capacitatea de trafic”, a explicat Sorin Grindeanu.
