Companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanţuri logistice multimodale şi a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport şi de transfer, timpul de tranzit ridicat şi navigabilitatea redusă pe Dunăre, relevă un studiu publicat de Consiliul Concurenţei.
- Publicitate -
Cu toate acestea, modernizarea şi dezvoltarea Portului Constanţa ar facilita transportul multimodal de mărfuri, iar extinderea reţelei de autostrăzi va reduce timpii de transport.
În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport naval, sunt necesare investiţii pentru asigurarea continuă a navigabilităţii pe Dunăre, realizarea de conexiuni între toate porturile cu reţeaua feroviară şi rutieră, dar şi asigurarea tuturor utilităţilor publice în porturi.
„Actualul context internaţional şi evoluţiile transporturilor de mărfuri pot creşte fluxurile de marfă din alte state, în condiţiile unui transport multimodal dezvoltat, cu costuri şi timp reduse.
De asemenea, valorificarea potenţialului de transport feroviar şi naval de care dispune România va permite şi atingerea obiectivelor UE în domeniul transportului multimodal. Astfel, 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 de kilometri ar trebui să fie transferat către ale moduri de transport (feroviar/naval), mai ecologice, procent care va trebui să ajungă la 50%, în anul 2050, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon”, au explicat reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
Referitor la infrastructura de transport naval, România are 2.763 de kilometri de căi navigabile, 43 de porturi fluviale şi fluvio-maritime / locuri de operare / puncte de lucru, cel mai mare port maritim, Constanţa, şi Canalul Dunăre-Marea Neagră.
