Controversatul proiect de modificare a OG nr. 22/1999, cunoscut sub numele de Legea porturilor, este în centrul unui nou scandal. De această dată situația este mult mai gravă. Guvernul României este acuzat de sindicatele portuare că a încălcat Constituția și Legea nr. 266/2007 prin care era abilitat să emită ordonanțe pe durata vacanței parlamentare.
- Publicitate -
Rămași ca la dentist
Liderii Federației Naționale a Sindicatelor Portuare (FNSP) au rămas blocați când au aflat, de pe site-ul guvernamental, că, în ședința din 5 septembrie 2007, Executivul a aprobat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Nu decizia luată i-a surprins. Cunoșteau foarte bine intențiile Ministerului Transporturilor (inițiatorul actului normativ), modul în care acesta vrea să reglementeze problema muncii în porturi. De altfel, în luna august, FNSP, Blocul Național Sindical, Federația Internațională a Transportatorilor și Federația Europeană a Transportatorilor au adresat Guvernului scrisori prin care protestau față de ignorarea punctului de vedere al sindicatelor și patronatelor portuare, acuzându-l că mimează dialogul social. Cauza stupefacției sindicale o reprezintă faptul că Executivul a modificat ordonanța în afara cadrului constituțional și legal.
Fabrica ordonanțelor de urgență
Articolul 108 din Constituția României, precizează cât se poate de clar: "Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. (...) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta." Or, Legea nr. 266/2007 i-a dat competențe Guvernului României să modifice și să completeze OG 22/1999, printr-o ordonanță, în perioada bine precizată, dintre "încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2007 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2007". Având în vedere că deschiderea lucrărilor celei de a doua sesiuni ordinare a parlamentului a avut loc pe data de 3 septembrie, rezultă că Executivul nu mai avea dreptul să modifice OG 22/1999 pe 5 septembrie printr-o ordonanță. De ce nu a făcut operațiunea în termenul legal nu se știe. Cert este că, pentru a depăși obstacolul, Cabinetul Tăriceanu a recurs la metoda utilizată de toate guvernele post-decembriste, a pus în funcțiune fabrica ordonanțelor de urgență.
Cusută cu ață albă
Articolul 115 din Constituție, care se referă la delegarea legislativă, prevede următoarele: "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora." Liderii FNSP susțin că, în porturile românești, nu există nicio situație extraordinară - în afara muncii la negru, pe care instituțiile statului se prefac că nu o văd - care să justifice caracterul de urgență al ordonanței. De altfel spun ei, dacă aceasta ar fi existat, cu adevărat, și era atâta grabă, Cabinetul Tăriceanu trebuia să opereze modificarea, printr-o ordonanță simplă, în vacanța parlamentară. Totul ar fi fost perfect legal și constituțional. Or, în aceste condiții, Executivul nu poate susține cu argumente serioase, legalitatea demersului său.
Teorii guvernamentale
Potrivit Constituției, ordonanța de urgență va intra în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere, în procedură de urgență, la camera competentă și după publicarea ei în "Monitorul Oficial". Dacă senatorii și deputații ar fi fost în vacanță, pentru discutarea OUG de modificare a OG 22/1999 ar fi trebuit să se convoace sesiunea extraordinară a Parlamentului, în 5 zile de la depunerea actului normativ. Într-o situație, cu adevărat extraordinară, un asemenea deranj ar fi justificat. Pe unde ar fi scos cămașa Guvernul Tăriceanu, dacă ar fi trebuit să le explice parlamentarilor de ce îi aduce din vacanță să discute actul normativ? Ce le-ar fi spus? Că ard porturile, că nu mai vin navele, că se blochează transportul pe Marea Neagră și Dunăre, dacă nu se modifică pârdalnica de ordonanță?
Guvernul nu poate susține teoria situației extraordinare. Acest lucru este demonstrat și de faptul că, la 9 zile de la aprobarea ordonanței de urgență, aceasta nu se află pe listele de propuneri legislative ale celor două camere, pentru a fi discutată în procedură de urgență, așa cum zice Constituția. Ce altceva se înțelege din aceasta decât că nu există nicio situație extraordinară. Altfel, Executivul ar fi dormit pe prispa Parlamentului și l-ar fi sâcâit să dezbată, grabnic, actul normativ. N-ar fi de mirare să aflăm că ordonanța Guvernului Tăriceanu este atât de... urgentă încât nici nu a fost depusă la camerele legislative.
O persona non grata
"Am aflat cu surprindere că Guvernul României a promovat, printr-o ordonanță de urgență, acest act normativ - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Petre Costel, liderul FNSP. Suntem pregătiți să îl atacăm la Curtea Constituțională. Vom informa Blocul Național Sindical, dar și Organizația Internațională a Transportatorilor și Organizația Europeană a Transportatorilor. Mai mult, vom mobiliza sindicatele din port pentru un protest față de Ministerul Transporturilor și Guvernul României. Ordonanța nu ține cont de propunerile sindicatelor și patronatului, ale comunității portuare. Vom solicita ITF și ETF ca ministrul transporturilor, Ludovic Orban, să fie declarat persona non grata, iar atunci când se va deplasa în Europa, pentru a reprezenta România, să fie boicotat. I se vor organiza comitete de primire. Va găsi, pe masa tuturor întâlnirilor pe care le va avea în statele europene, înscrisul «persona non grata», pentru că, prin reglementarea promovată a adus grave prejudicii lucrătorilor din porturi. De ani de zile, noi constatăm că modificările la OG 22/1999 nu se mai termină, în schimb, munca la negru continuă să fie încurajată prin lege. Considerăm că legea de modificare a OG 22/1999 ar fi trebuit să fie dezbătută în Parlament. Această grabă de a promova modificările printr-o ordonanță de urgență ascunde mari interese. Actul normativ favorizează economia subterană."
Controversatul proiect de modificare a OG nr. 22/1999, cunoscut sub numele de Legea porturilor, este în centrul unui nou scandal. De această dată situația este mult mai gravă. Guvernul României este acuzat de sindicatele portuare că a încălcat Constituția și Legea nr. 266/2007 prin care era abilitat să emită ordonanțe pe durata vacanței parlamentare.
Rămași ca la dentist
Liderii Federației Naționale a Sindicatelor Portuare (FNSP) au rămas blocați când au aflat, de pe site-ul guvernamental, că, în ședința din 5 septembrie 2007, Executivul a aprobat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Nu decizia luată i-a surprins. Cunoșteau foarte bine intențiile Ministerului Transporturilor (inițiatorul actului normativ), modul în care acesta vrea să reglementeze problema muncii în porturi. De altfel, în luna august, FNSP, Blocul Național Sindical, Federația Internațională a Transportatorilor și Federația Europeană a Transportatorilor au adresat Guvernului scrisori prin care protestau față de ignorarea punctului de vedere al sindicatelor și patronatelor portuare, acuzându-l că mimează dialogul social. Cauza stupefacției sindicale o reprezintă faptul că Executivul a modificat ordonanța în afara cadrului constituțional și legal.
Fabrica ordonanțelor de urgență
Articolul 108 din Constituția României, precizează cât se poate de clar: "Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. (...) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta." Or, Legea nr. 266/2007 i-a dat competențe Guvernului României să modifice și să completeze OG 22/1999, printr-o ordonanță, în perioada bine precizată, dintre "încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2007 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2007". Având în vedere că deschiderea lucrărilor celei de a doua sesiuni ordinare a parlamentului a avut loc pe data de 3 septembrie, rezultă că Executivul nu mai avea dreptul să modifice OG 22/1999 pe 5 septembrie printr-o ordonanță. De ce nu a făcut operațiunea în termenul legal nu se știe. Cert este că, pentru a depăși obstacolul, Cabinetul Tăriceanu a recurs la metoda utilizată de toate guvernele post-decembriste, a pus în funcțiune fabrica ordonanțelor de urgență.
Cusută cu ață albă
Articolul 115 din Constituție, care se referă la delegarea legislativă, prevede următoarele: "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora." Liderii FNSP susțin că, în porturile românești, nu există nicio situație extraordinară - în afara muncii la negru, pe care instituțiile statului se prefac că nu o văd - care să justifice caracterul de urgență al ordonanței. De altfel spun ei, dacă aceasta ar fi existat, cu adevărat, și era atâta grabă, Cabinetul Tăriceanu trebuia să opereze modificarea, printr-o ordonanță simplă, în vacanța parlamentară. Totul ar fi fost perfect legal și constituțional. Or, în aceste condiții, Executivul nu poate susține cu argumente serioase, legalitatea demersului său.
Teorii guvernamentale
Potrivit Constituției, ordonanța de urgență va intra în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere, în procedură de urgență, la camera competentă și după publicarea ei în "Monitorul Oficial". Dacă senatorii și deputații ar fi fost în vacanță, pentru discutarea OUG de modificare a OG 22/1999 ar fi trebuit să se convoace sesiunea extraordinară a Parlamentului, în 5 zile de la depunerea actului normativ. Într-o situație, cu adevărat extraordinară, un asemenea deranj ar fi justificat. Pe unde ar fi scos cămașa Guvernul Tăriceanu, dacă ar fi trebuit să le explice parlamentarilor de ce îi aduce din vacanță să discute actul normativ? Ce le-ar fi spus? Că ard porturile, că nu mai vin navele, că se blochează transportul pe Marea Neagră și Dunăre, dacă nu se modifică pârdalnica de ordonanță?
Guvernul nu poate susține teoria situației extraordinare. Acest lucru este demonstrat și de faptul că, la 9 zile de la aprobarea ordonanței de urgență, aceasta nu se află pe listele de propuneri legislative ale celor două camere, pentru a fi discutată în procedură de urgență, așa cum zice Constituția. Ce altceva se înțelege din aceasta decât că nu există nicio situație extraordinară. Altfel, Executivul ar fi dormit pe prispa Parlamentului și l-ar fi sâcâit să dezbată, grabnic, actul normativ. N-ar fi de mirare să aflăm că ordonanța Guvernului Tăriceanu este atât de... urgentă încât nici nu a fost depusă la camerele legislative.
O persona non grata
"Am aflat cu surprindere că Guvernul României a promovat, printr-o ordonanță de urgență, acest act normativ - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Petre Costel, liderul FNSP. Suntem pregătiți să îl atacăm la Curtea Constituțională. Vom informa Blocul Național Sindical, dar și Organizația Internațională a Transportatorilor și Organizația Europeană a Transportatorilor. Mai mult, vom mobiliza sindicatele din port pentru un protest față de Ministerul Transporturilor și Guvernul României. Ordonanța nu ține cont de propunerile sindicatelor și patronatului, ale comunității portuare. Vom solicita ITF și ETF ca ministrul transporturilor, Ludovic Orban, să fie declarat persona non grata, iar atunci când se va deplasa în Europa, pentru a reprezenta România, să fie boicotat. I se vor organiza comitete de primire. Va găsi, pe masa tuturor întâlnirilor pe care le va avea în statele europene, înscrisul «persona non grata», pentru că, prin reglementarea promovată a adus grave prejudicii lucrătorilor din porturi. De ani de zile, noi constatăm că modificările la OG 22/1999 nu se mai termină, în schimb, munca la negru continuă să fie încurajată prin lege. Considerăm că legea de modificare a OG 22/1999 ar fi trebuit să fie dezbătută în Parlament. Această grabă de a promova modificările printr-o ordonanță de urgență ascunde mari interese. Actul normativ favorizează economia subterană."
