Cu un număr de 38.795 de navigatori maritimi și 9.637 de navigatori fluviali, România deține o cotă de 3,5% pe piața forței de muncă mondiale.
- Publicitate -
Este foarte mult pentru o țară rămasă fără flotă maritimă, doar cu ceva flotă fluvială.
Poziția aceasta trebuie menținută cu orice preț, iar statul trebuie să dea și el o mână de ajutor. Acest lucru nu se poate face fără să ai un plan, fără obiective, fără să știi încotro mergi.
Ideea unei strategii privind dezvoltarea resursei de forță de muncă marinărească a fost lansată de Liga Navală Română. Înființată pe 8 martie 1928, aceasta este primul ONG din țara noastră.
"Resursele de navigatori au evoluat brownian, nu a existat o strategie. Armatorii români sunt puțini, cei mai mulți având navele înmatriculate sub alte pavilioane din diverse motive. Cu toate acestea, avem o forță umană considerabilă, care contribuie la echilibrarea balanței valutare a țării cu echivalentul unei tranșe a FMI. Din salariile navigatorilor intră circa 250 de milioane de euro pe an, în țară. Este o sumă uriașă în condițiile economice de astăzi. Câte industrii produc venituri nete atât de mari, în România?
Industria shipping-ului este în continuă evoluție, din toate punctele de vedere. Dacă vrem să ne păstrăm locul pe piață, rezerva de navigatori a României trebuie să se adapteze continuu la cerințele ei, iar pentru aceasta este nevoie de strategie" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", comandantul de cursă lungă Laurențiu Mironescu, președintele Ligii Navale Române.
Un proiect de pionierat
România a avut planuri de pregătire a ofițerilor și nebrevetaților, dar niciodată o strategie. După 1990, datele problemei s-au schimbat o dată cu dispariția cererii interne de personal navigant și cu conectarea ofertei naționale de forță de muncă la piața shipping-ului internațional. Nu este suficient ca fiecare unitate de învățământ marinăresc, fiecare companie de crewing să aibă propriul plan de pregătire și recrutare a navigatorilor. Acum, mai mult decât oricând, este nevoie de o strategie.
Un asemenea proiect este o lucrare ambițioasă, de pionierat în România. Interesant este faptul că inițiativa aparține unui ONG, respectiv Ligii Navale Române.
"Va trebui să ne așezăm la aceeași masă toți cei interesați: Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală Română, Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă Constanța, Colegiul Nautic Român, CERONAV, Sindicatul Liber al Navigatorilor, agențiile de crewing și Liga Navală Română. Trebuie să creăm un forum de exprimare, iar cumulul acestor opinii să se materializeze în inițiative legislative, care să vină în ajutorul industriei maritime românești. De aceea, pe data 15 decembrie, la sala de conferințe a Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, vom organiza "Academica 2010", o masă rotundă la care vor fi invitați toți cei despre care v-am vorbit" - a afirmat Mironescu.
Orizontul ocupațional al breslei
Care vor fi coordonatele strategiei? "Va trebui să plecăm de la datele unui studiu recent, care face previziuni privind cererea și oferta de pe piața shipping-ului mondial - a spus președintele ligii. Există câteva scenarii, unele variante mai mult sau mai puțin optimiste, care vorbesc de existența unui deficit de forță de muncă în flota mondială. Există și un scenariu pesimist, în care se spune că ar exista un surplus.
Va trebui să discutăm despre deficiențele sistemului de învățământ, inclusiv cele sesizate de ziarul "Cuget Liber", privind piedicile pe care le întâmpină cadeții în pregătirea practică la bordul navelor, precum și calitatea celor ce termină școala. Prezența navigatorilor români în piață depinde de bagajul de cunoștințe cu care pornesc în viața profesională, la absolvirea instituțiilor de învățământ. Acestea vor fi principalele teme ale dezbaterii noastre. Instituțiile statului, sistemul de învățământ și companiile de crewing, Sindicatul Liber al Navigatorilor și Liga Navală Română, toți trebuie să acționăm pentru conservarea orizontului ocupațional al acestei bresle.
Vreau să menționez că, în acest an, Liga Navală Română a organizat dezbaterea "Maritima". Urmează acțiunile "Academica" și "Portuaria". Vor fi trei evenimente anuale majore, care vor reuni segmentele: maritim, portuar și învățământul de marină. Vom avea feed-back de la an la an și vom încerca să schimbăm lucrurile în bine, pentru generațiile actuale și viitoare de navigatori."
