FMI poate dormi liniștit. România este în grafic la atingerea țintei de deficit bugetar. Iar după cum arată bilanțul primelor nouă luni ale anului, obiectivul asumat
- Publicitate -
de Guvernul Boc va fi realizat înainte de termen și chiar depășit. E mai ceva decât în "epoca de aur", când cincinalul se realiza în 4 ani și jumătate, iar poporul se hrănea cu "adidași", tacâmuri de pește și salam cu soia.
Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că, la finele lunii septembrie, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 23,3 miliarde lei, sub limita de 28,2 miliarde lei, prevăzută prin acordul cu FMI. Cu alte cuvinte, guvernul a strâns șurubul mai mult decât i-a cerut organismul financiar in-ternațional, mai mult decât era nevoie.
Veniturile s-au ridicat la 120,4 miliarde lei, fiind cu 3,6% mai mari față de realizările din primele nouă luni ale anului precedent, dar nu pentru că ar fi crescut PIB-ul. Dimpotrivă, acesta este inferior celui din 2009. Creșterea se datorează majorării cotei de TVA de la 19% la 24% și a accizelor. Pe această bază, încasările din TVA au sporit cu 7,3%, iar cele din accize, cu 7,9%.
În schimb, suma colectată din impozitul pe venit continuă să fie mai mică față de anul precedent, fiind inferioară cu 3,3%. De asemenea, se mențin decalaje importante la veniturile din impozitul pe profit (-2,9%) și din contribuțiile de asigurări sociale (-5,1%). Altfel spus, munca și afacerile sunt mai slab productive decât în 2009.
Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 143,7 miliarde lei. Creșterea este de numai 1,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ea se datorează, în principal, majorării cheltuielilor cu ajutorul de șomaj, precum și sumelor folo-site pentru plata facturilor din spitale, către furnizorii de medicamente și materiale sanitare.
Cheltuielile de personal s-au redus cu 6,4%. În schimb, s-au înregistrat creșteri ale cheltuielilor cu dobân-zile (+21%), ca urmare a finanțării deficitelor bugetare acumulate din anii precedenți și a angajării împrumuturilor pentru acoperirea acestora.
Cheltuielile aferente programelor cu finanțare UE au continuat să crească, fiind cu 161% mai mari. Cele cu bunurile și servicii au sporit cu 1,3%, iar cele pentru investiții (care includ cheltuielile de capital precum și programe de investiții finanțate din surse interne și externe), au fost de 19,6 miliarde lei, respectiv 3,8% din PIB.
