Universitatea Maritimă din Constanța a găzduit, ieri, prima reuniune
- Publicitate -
dedicată înființării clusterului maritim românesc. La întâlnire au participat reprezentanți ai Ministerul Econo-miei, Comerțului și al Mediului de Afaceri, ai Asociației Naționale a Constructorilor de Nave din România (ANCONAV), ai Asociației Patronale "Operatorul Portuar", ai Asociației Agențiilor de Crewing, ai mediului universitar, ai agenților economici portuari și ziariști.
Magnetul finanțărilor
Clusterul inovativ este o concentrare geo-grafică de companii din sectorul industriilor și serviciilor, de unități de învățământ și cercetare, de asociații non-profit și instituții ale administrațiilor publice, care cooperează pentru dezvoltarea unui sector de activitate, dar continuă să fie concurente.
Astfel de forme de cooperare au devenit motorul inovării și dezvoltării pe bătrânul continent și din acest motiv sunt finanțate de Uniunea Europeană.
În România, o astfel de formă asociativă (fără personalitate juridică, dar care are o structură de management) poate atrage o gamă largă de resurse financiare pentru proiectele sale: din sectorul privat; fonduri structurale ale UE; fonduri transnaționale; fonduri atrase de administrațiile publice pentru dezvoltarea regională; fonduri din programul de cercetare pentru industrie, pus la dispoziție de UE; fonduri oferite de diferite guverne, precum Japonia și Norvegia.
Asociația celor 55 de universități maritime
În deschiderea reuniunii de ieri, Cornel Panait, rectorul Universității Maritime din Constanța, a ținut să sublinieze necesitatea sprijinului statului în finanțarea clusterelor inovative, care nu pot supraviețui doar cu resursele private. El a atras atenția și asupra dificultăților întâmpinate de UMC la rambursarea fondurilor europene.
Instituția de învățământ constănțeană face parte din Asociația Internațională a Universităților de Marină, o organizație cu 55 de universități, care în esență este un cluster maritim, cu rol în cercetare - inovare, a afirmat rectorul. În intervalul 2012 - 2013, Cornel Panait va deține președinția asociației, iar în 2013, Constanța va găzdui cea de-a 14 sesiune a ei.
Durerile industriei navale
Înființarea unui cluster inovativ în sectorul maritim este susținută de Ministerul Econo-miei, a afirmat Christina Leucuța, directorul adjunct al direcției generale de politici indus-triale. În prezent, România are 20 de clustere inovative, dintre care doar 14 sunt active, cu proiecte de finanțare europeană lansate. În acest an, ar urma să fie înființate alte cinci clustere, printre care cele din aviație, sectorul maritim și al energiei regenerabile.
Gelu Stan, directorul general al ANCONAV, a prezentat situația critică în care se află industria navală europeană în general și a pledat pentru punerea în practică a acestei inițiative. El a făcut un tablou al evoluției sectorului naval în ultimii ani.
În 2011, comenzile industriei navale europene reprezintă o treime din cele ale anului 2008. Coreea de Sud și China continuă să subvenționeze sectorul naval, în vreme ce Uniunea Europeană și, recent, Japonia nu mai acordă ajutoare de stat.
Prețurile subvenționate le permit Coreei și Chinei să atragă cele mai multe comenzi. UE reușește să se mențină pe locul patru în topul constructorilor mondiali grație inovației și a avansului luat în producția de nave speciali-zate, cu valoare adăugată mare, dar mai ales a navelor de croazieră.
Interesant este faptul că cei doi giganți, Coreea și China, acuză clusterul maritim european ca fiind o formă mascată de subvenționare a acestui sector. Este în fapt o contra-reacție la criticile adresate ani la rând de către constructorii de nave europeni.
Experiența norvegiană
Experiența norvegiană în domeniul clusterului maritim a fost prezentată de Cristian Ianca, directorul general al RoNoMar Innovation Centre, din Constanța, și de Per Erik Dalen, directorul general al Norwegian Centre of Expertise Maritime (recent premiat drept cel mai bun cluster european).
Clusterul maritim norvegian are o experiență de 5 ani și include 14 șantiere navale, 15 societăți de proiectare (design), 18 armatori, 159 firme furnizoare, 21.000 de angajați. El acționează în direcția obținerii de noi cunoș-tințe în domeniu, realizării de noi produse, înființării de companii noi, deschiderii de noi piețe, realizării de noi aplicații și noi mijloace de învățare, de noi modalități de a face afaceri.
Clusterul maritim românesc poate beneficia de următoarele avantaje, a afirmat Ianca: existența unei industrii navale dezvoltate și a unei infrastructuri portuare puternice, existența unei rețele de universități moderne, a unei forțe de muncă bine pregătite, existența activităților off-shore la Marea Neagră, prezența pe piața externă a firmelor din domeniu și o bună concentrare geografică. Printre dezavantaje au fost enumerate: lipsa armatorilor și a unei flote maritime comerciale și de pescuit, slaba dezvoltare a sectorului de cercetare - inovare, lipsa unei strategii naționale pentru sectorul maritim, comunicarea deficitară în interiorul și în afara sectorului maritim.
Cultura colaborării
Organizarea clusterului maritim românesc reprezintă o oportunitate nesperată pentru relansarea acestui sector, văduvit multă vreme de sprijinul statului. Companiile și instituțiile din domeniu pot realiza un număr mare de proiecte în domeniul inovării și dezvoltării, prin colaborare și interdisciplinaritate: cercetare de piață, pregătirea specialiștilor, organizarea bazelor de date, informarea privind noutățile științifice și tehnologice, comunicarea cu me-diul de afaceri, cu comunitatea și media, cerce-tare tehnologică, noi produse și servicii etc.
Nu trebuie uitat un alt aspect: colaborarea (la fel ca și diviziunea muncii) reprezintă o forță productivă importantă. De aceea este încurajată și finanțată de UE. Prin punerea la un loc a resurselor umane și materiale de care dispun și prin atragerea finanțărilor europene și guvernamentale, membrii clusterului obțin mai rapid soluții inovative și cu costuri mai mici din partea fiecăruia. Cluster presupune o cultură a colaborării, spunea, ieri, Per Erik Dalen.
Împreună cu administrațiile locale
Organizarea unui cluster puternic, cu cât mai mulți membri activi, cu idei și inițiative, va contribui la relansarea sectorului maritim românesc în ansamblu. Este nevoie și de participarea administrațiilor publice locale.
Într-un sezon, spre exemplu, din cauza ofertei turistice reduse, portul Constanța nu poate atrage mai mult de 60 - 70 de escale ale navelor de croazieră și cu durată mai mare de 12 ore. Clusterul maritim va asigura cadrul în care administrațiile locale, instituțiile de cultură și agenții economici din județ pot găsi soluții. Rezolvarea acestei probleme se va traduce în creșterea numărului de escale și turiști, de venituri aduse de aceștia și de locuri de muncă.
