În ciuda faptului că România nu mai are flotă maritimă comercială, meseria de marinar este la mare căutare. Salariile mari din shipping-ul internațional îi determină pe tot mai mulți tineri să aleagă cariera de navigator.
- Publicitate -
În ultimul deceniu, rezerva de forță de muncă marinărească din România a înregistrat o evoluție spectaculoasă. În 2003, la recensământul personalului navigant, Autoritatea Navală Română a reînmatriculat circa 25.000 de navigatori, dintre care 15.000 navigatori maritimi și 10.000 navigatori fluviali.
Astăzi, în Registrul matricol de evidență a personalului navigant român sunt înscriși 48.432 de navigatori, cu 93,73% mai mult decât în urmă cu șapte ani.
Personalul navigant maritim deține o pondere de 80,1% din total, iar cel fluvial - 19,9%. Dintre cei 38.795 de navigatori maritimi, 19.129 sunt ofițeri, 14.807 sunt nebrevetați și personal maritim portuar, iar 4.859 sunt personal auxiliar.
În rândul celor 9.637 de navigatori fluviali, sunt: 3.802 ofițeri, 5.109 nebrevetați și personal maritim portuar, 726 personal auxiliar.
Din totalul de 48.432 de navigatori, ofițerii dețin ponderea cea mai mare - 47,35% (respectiv 22.931 de persoane), fiind urmați de nebrevetați și personalul maritim portuar - 41,12%, personalul au-xiliar - 11,53%. Structura demon-strează că România este, în principal, un rezervor de forță de muncă superior calificată, de ofițeri, pentru piața shipping-ului internațional.
În prezent, sunt autorizate un număr de 100 de companii de crewing (care furnizează echipaje pentru armatorii străini).
