Piața europeană a materialelor de construcții, din care face parte și cea românească, se supune regulilor standardizării. Aceasta înseamnă că pot fi fabricate și vândute doar produsele de calitate, care răspund nevoilor consumatorilor și nu dăunează omului și mediului înconjurător.
- Publicitate -
Concurența chinezească
Comunitatea Economică Europeană a impus propriile modele de standarde de calitate a produselor comercializate. Fabricanții, reprezentanții autorizați ai acestora și importatorii sunt obligați să îndeplinească procedura de evaluare a produselor în raport cu respectivele standarde. Pe cele conforme se aplică sigla CE.
Normele europene au fost transpuse în reglementările din țara noastră. Astfel, Legea 608/200 și HG 222/2004 precizează că produsele introduse pe piață trebuie să poarte marcajul de conformitate CE. Legea e una, iar practica e alta, afirmă Gheorghe Ciurea, președin-tele Organizației Patronale "Comat". "Fierul beton chinezesc și cel turcesc circulă pe piața românească fără inscripționarea CE. Acesta este doar un exemplu din mulțimea materialelor de construcții pe care normele europene și cele naționale nu le împiedică să intre în țară, pentru a fi comercializate. Constructorii le folosesc, chiar dacă nu poartă sigla CE. Chiar și unele produse românești se află în aceeași situație. Autoritățile statului au făcut con-troale la comercianții de materiale de construcții și i-au obligat să trimită adrese la producători. Dar, după cum se constată, lucrurile se urnesc greu din loc."
Propriul dușman
Dacă în privința importurilor fără sigla CE, comercianții și constructorii mai au rețineri, în schimb, ei acceptă fără rezerve materialele producătorilor tradiționali, pe care le-au testat de-a lungul timpului și s-au convins că sunt bune, chiar și fără marcajul european. Altfel spus, piața este cea care îi încurajează pe producătorii autohtoni să amâne certificarea de conformitate cu standardele CE și tot ea îngăduie pătrunderea importurilor neconforme.
De fapt, producătorii români își fac singuri rău. Fiind primii care se abat de la lege, ei nu prea au tupeul să ceară scoaterea de pe piață a materialelor de import neconforme. Iar autoritățile, dacă nu sunt impulsionate, nu dau în trap să facă ordine. Păgubiți sunt, în primul rând, consumatorii, care, de multe ori, iau țeapă, cumpărând materiale de proastă calitate. Au de pierdut și producătorii autohtoni, căci, prin comportamentul lor, încurajează importurile de proastă calitate.
Dictatura pieții
Va veni foarte curând timpul când se va face ordine, consideră Gheorghe Ciurea. Iar meritul nu va fi al autorităților, ci al pieții. La unele licitații, obținerea certificatului european de conformitate este obligatoriu. Metoda se va generaliza pentru că, la rândul lor, construcțiile vor trebui să poarte sigla CE. Desigur, costurile pentru evaluarea calității produselor sunt ridicate, dar ele influențează prea puțin prețul de desfacere, atunci când crește volumul vânzărilor.
În Constanța s-au deschis șantierele de construcție a mai multor mall-uri, cu antreprenori generali din Ungaria și Spania. Aceștia au introdus, la licitațiile pentru aprovizionare, așa numitul dosar al constructorului, care cuprinde toate materialele necesare, pe grupe și condițiile de conformitate ce trebuie îndeplinite.
Piața europeană a materialelor de construcții, din care face parte și cea românească, se supune regulilor standardizării. Aceasta înseamnă că pot fi fabricate și vândute doar produsele de calitate, care răspund nevoilor consumatorilor și nu dăunează omului și mediului înconjurător.
Concurența chinezească
Comunitatea Economică Europeană a impus propriile modele de standarde de calitate a produselor comercializate. Fabricanții, reprezentanții autorizați ai acestora și importatorii sunt obligați să îndeplinească procedura de evaluare a produselor în raport cu respectivele standarde. Pe cele conforme se aplică sigla CE.
Normele europene au fost transpuse în reglementările din țara noastră. Astfel, Legea 608/200 și HG 222/2004 precizează că produsele introduse pe piață trebuie să poarte marcajul de conformitate CE. Legea e una, iar practica e alta, afirmă Gheorghe Ciurea, președin-tele Organizației Patronale "Comat". "Fierul beton chinezesc și cel turcesc circulă pe piața românească fără inscripționarea CE. Acesta este doar un exemplu din mulțimea materialelor de construcții pe care normele europene și cele naționale nu le împiedică să intre în țară, pentru a fi comercializate. Constructorii le folosesc, chiar dacă nu poartă sigla CE. Chiar și unele produse românești se află în aceeași situație. Autoritățile statului au făcut con-troale la comercianții de materiale de construcții și i-au obligat să trimită adrese la producători. Dar, după cum se constată, lucrurile se urnesc greu din loc."
Propriul dușman
Dacă în privința importurilor fără sigla CE, comercianții și constructorii mai au rețineri, în schimb, ei acceptă fără rezerve materialele producătorilor tradiționali, pe care le-au testat de-a lungul timpului și s-au convins că sunt bune, chiar și fără marcajul european. Altfel spus, piața este cea care îi încurajează pe producătorii autohtoni să amâne certificarea de conformitate cu standardele CE și tot ea îngăduie pătrunderea importurilor neconforme.
De fapt, producătorii români își fac singuri rău. Fiind primii care se abat de la lege, ei nu prea au tupeul să ceară scoaterea de pe piață a materialelor de import neconforme. Iar autoritățile, dacă nu sunt impulsionate, nu dau în trap să facă ordine. Păgubiți sunt, în primul rând, consumatorii, care, de multe ori, iau țeapă, cumpărând materiale de proastă calitate. Au de pierdut și producătorii autohtoni, căci, prin comportamentul lor, încurajează importurile de proastă calitate.
Dictatura pieții
Va veni foarte curând timpul când se va face ordine, consideră Gheorghe Ciurea. Iar meritul nu va fi al autorităților, ci al pieții. La unele licitații, obținerea certificatului european de conformitate este obligatoriu. Metoda se va generaliza pentru că, la rândul lor, construcțiile vor trebui să poarte sigla CE. Desigur, costurile pentru evaluarea calității produselor sunt ridicate, dar ele influențează prea puțin prețul de desfacere, atunci când crește volumul vânzărilor.
În Constanța s-au deschis șantierele de construcție a mai multor mall-uri, cu antreprenori generali din Ungaria și Spania. Aceștia au introdus, la licitațiile pentru aprovizionare, așa numitul dosar al constructorului, care cuprinde toate materialele necesare, pe grupe și condițiile de conformitate ce trebuie îndeplinite.
