Ministrul economiei și finanțelor, Varujan Vosganian, a șocat opinia publică susținând că nivelul de trai din România a înregistrat o creștere "fără precedent". El și-a argumentat afirmațiile cu o selecție de date furnizate de statistica oficială: produsul intern brut realizat în primul semestru al acestui an l-a egalat pe cel din întregul an 2000; cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul are o creștere de 15,9% în 2008, față de 2007, iar cel al cifrei de afaceri din activitatea de servicii către populație, de aproape 10%; valoarea creditelor contractate de populație a crescut cu 70% în primele luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2007; economiile realizate de populație au sporit cu 40%.
Afirmațiile ministrului au stârnit un val de critici pe internet. Contestatarii pun la îndoială corectitudinea datelor statistice prezentate și susțin că ele nu reflectă realitatea din țară. Oamenii compară creșterea "fără precedent" de care vorbește Vosganian cu propriile lor nevoi. Pentru a fi fericiți ei își doresc lucruri simple: un acoperiș deasupra capului, o familie, un serviciu sigur, trei mese pe zi, un televizor seara și o mașinuță la scară, o distracție din când în când, un concediu pe an, la munte sau la mare, și sănătate. Peste două milioane și jumătate de români care nu și-au putut satisface aceste trebuințe în propria țară au fost nevoiți să plece la muncă, în străinătate. Mulți dintre cei rămași acasă trăiesc din ajutoare sociale și pomeni electorale. Cum să nu înjure toți acești oameni când li se spune că nivelul lor de trai a crescut "fără precedent".
Statistica poate deforma realitatea când este folosită incorect. În literatura de specialitate este clasic exemplul celor doi indivizi, dintre care doar unul are o pâine. Calcul mediei arată că fiecare deține jumătate de pâine. De aici se poate trage concluzia falsă că amândoi au ce mânca.
Cei aflați la putere nu se dau niciodată în lături să utilizeze statistica în scopuri propagandistice. Selecțiile de date susțin întotdeauna că guvernarea lor este cea mai bună.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică, arată că PIB a avut, într-adevăr, o creștere impresionantă. Între 2002 și 2007, nivelul lui s-a majorat de 2,6 ori, de la 151,2 miliarde de lei noi la 404,7 miliarde de lei. Dar cota cea mai însemnată a creșterii se datorează umflării prețurilor produselor și serviciilor. Între anul 2000 și 2007, inflația a fost de... 158%. Statistica oficială omite să spună cât din creștere reprezintă produsul intern speculativ, rezultat din supraevaluările de pe piața imobiliară și de pe cea de capital. Utilizarea indicatorilor valorici și a procentelor poate deforma realitatea. Pentru a-și susține teoria, ministrul ar fi trebuit să prezinte indicatorii fizici, să arate cu cât a crescut producția de ulei, zahăr, mălai, carne, ouă, benzină, curent electric etc. și cu cât a scăzut prețul lor.
Teza creșterii "fără precedent" a nivelului de trai cade de la prima confruntare cu datele statisticii oficiale. Între ianuarie 2002 și martie 2008, venitul salarial mediu net a evoluat de la 117 euro la 319 euro, în condițiile în care prețurile s-au dublat.
În decembrie 2006, Institutul Național de Statistică anunțase că, în sfârșit, venitul salarial real ajunsese la nivelul celui din octombrie 1990. Astăzi, după ce în decurs de un an, alimentele s-a scumpit cu 11%, iar serviciilor către populație, cu 10%, nu se mai amintește de salariul real. Cât despre creșterea cu 70% a împrumuturilor populației, ministrul ar trebui să știe că, în România, acesta nu este indicatorul unei vieți în bunăstare, ci al traiului pe datorie.
- Publicitate -
