România beneficiază de uriașele resurse financiare puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru relansarea programelor de investiții în infrastructură, pentru susținerea IMM-urilor și a agriculturii. Cu ajutorul lor, criza economico – financiară poate fi depășită mai ușor. Pentru a obține finanțarea, trebuie îndeplinite două condiții de bază: elaborarea unor programe eligibile (care să îndeplinească cerințele impuse de UE) și asigurarea cofinanțării.
- Publicitate -
În ceea ce privește prima condiție, trebuie spus că o serie de proiecte înaintate de România au primit undă verde din partea Comisiei Europene, iar altele sunt în curs de avizare. Și în cazul celei de a doua condiții s-a făcut un pas important. La ședința din data de 25 noiembrie 2008, guvernul a aprobat contractul prin care Banca Europeană de Investiții creditează România cu suma de 1 miliard de euro.
Prima tranșă, de 250 milioane de euro, va fi primită până la sfârșitul acestui an. Fondurile sunt destinate cofinanțării contribuției de la bugetul de stat a programelor de investiții în cadrul programelor operaționale pentru transport, mediu și competitivitate economică.
Proiectele eligibile urmează să fie agreate cu Banca Europeană de Investiții pe parcursul derulării contractului.
Prelungirea cu 1.050 metri a digului de larg al portului Constanța ar putea fi prima investiție care beneficiază de creditul BEI, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Gheorghe Iorov, directorul general adjunct al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Aplicația de finanțare a trecut hopul cel mare, primind avizul departamentului economic al Comisiei Europene.
Valoarea investiției este de 141 milioane euro, inclusiv TVA, din care 92% provin de la UE, iar restul de la guvern, din finanțarea BEI. "Creditul de la BEI va fi utilizat și drept capital de lucru pentru realizarea investiției, deoarece contribuția UE se încasează abia la încheierea lucrărilor, în baza facturilor și documentației de execuție" – a precizat Iorov.
Prelungirea digului de larg se dovedește a fi utilă nu doar pentru mai buna protejare a portului împotriva valurilor, ci și pentru susținerea economiei naționale. Ea va da de lucru proiectanților, constructorilor, echipajelor de pe navele tehnice, transportatorilor auto și feroviari, minerilor din carierele de piatră, scafandrilor și fabricilor de ciment.
