Portul Constanța și Canalul Dunăre - Marea Neagră au fost scoase de pe ruta mai ieftină de aprovizionare cu materii prime a combinatului siderurgic din Galați. A fost preferată o cale mai scumpă, prin portul bulgăresc Burgas. De acolo, marfa este preluată cu nave fluvio - maritime, de 5.000 – 6.000 tdw, care intră pe Canalul Bâstroe și ajung la Galați. Ruta ocolitoare - susțin specialiștii - ridică cu 71% costurile de aprovizionare a combinatului.
- Publicitate -
Bani de cheltuială
"Această criză trebuie să o înțeleagă în mod special muncitorii de la Galați, sindicatele de pe plat-forma siderurgică. Este un semnal foarte clar că Mittal are bani de cheltuit" - afirmă Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța.
Instituția pe care o conduce a depus eforturi uriașe pentru a atrage fluxurile de mărfuri spre porturile maritime românești și Canalul Dunăre - Marea Neagră. Misiunile sale economice au ajuns până în Chile, Japonia ori China. Acum, conducerea Camerei află cu stupoare că, în timp ce ea promovează portul Constanța, ArcelorMittal preferă portul concurent, Burgas, din rațiuni care nu au nicio legătură cu eficiența economică.
Jocuri de interese
Mihai Daraban bănuiește că această decizie surprinzătoare ascunde alte jocuri de interese și că e vorba de ambițiile legate de preluarea controlului asupra terminalului Comvex.
Într-adevăr, compania Mittal Steel Holdings AG a lansat pe piața Rasdaq o ofertă de achiziționare a 2.829.870 acțiuni emise de Comvex, reprezentând 64,01% din capitalul său social și din drepturile de vot. Intențiile sale nu s-au finalizat și cazul a ajuns în justiție.
"Probabil că își permit să facă aceste cheltuieli fără rost doar ca să forțeze acționariatul de la Comvex să predea, eventual pe tavă, terminalul. Și mai mult, dacă s-ar putea să sensibilizeze și factori guvernamentali care să preseze acționariatul de la Comvex. Nu are nicio rațiune economică să aducă materia primă la Burgas."
Dacă lucrurile stau așa, situația este foarte gravă. Este de neconceput ca pentru niște ambiții meschine, legate de concentrarea puterii economice, să fie lăsate fără activitate portul Constanța, canalul, numeroși prestatori de servicii de transport, să fie pusă în pericol existența de zi cu zi a zeci și sute de familii.
Daraban consideră că o parte din vină în acest scandal o are statul român, care "nu a pus suficiente condiții la privatizarea combinatului siderurgic Galați."
Cine cedează primul
Președintele CCINA crede că vremea va rezolva acest caz. "Nu văd o ieșire prea simplă din criză. Aici se pune problema: cine cedează primul. Dacă cei de la Comvex vor rezista până în luna octombrie, îi va ajuta natura. Acum, condițiile atmosferice permit transportul materiei prime pe Marea Neagră, cu acele nave cu fundul plat și pescaj mic. Dar va veni perioada de iarnă, când lucrurile se vor schimba. Odată ce se va înrăutăți vremea, panaramele alea de vapoare nu vor mai putea merge de la Burgas până la intrarea pe Bâstroe. Atunci, ar trebui ca autoritățile române să fie foarte riguroase în aplicarea legilor privind navigația. Marea le va arăta celor de la ArcelorMittal că, totuși, cea mai bună soluție este să descarci în portul Constanța și să transporți pe canal."
Cimitirul din Marea Neagră
Pe fundul Mării Negre, din Strâmtoarea Kerch până pe coasta Bulgariei și la intrarea în strâmtorile turcești, este un întreg cimitir de nave fluvio - maritime, așa numitele volvobat-uri. Ultima tragedie a avut loc pe data de 27 septembrie 2008, la 10 - 15 mile de coasta de nord a Bulgariei. Atunci, nava de 5.000 tdw Tolstoy (sub pavilion nord-coreean, un pavilion aflat pe lista neagră a shipping-ului internațional din cauza nerespectării normelor de siguranță a navigației) s-a scufundat și, odată cu ea, au pierit și cei 13 membri ai echipajului: 12 ucraineni și un rus.
Marea Neagră este cunoscută ca una dintre cele mai periculoase zone de pe glob, cu furtuni violente, care de multe ori se produc din senin. Multe nave au fost luate prin surprindere, iar cele care nu erau pregătite să lupte cu vijelia și valurile de 10 metri zac acum pe fundul mării. În timpul furtunii din 11 noiembrie 2007, în apropierea strâmtorii Kerch, cel puțin șase navigatori au murit, după ce patru nave s-au scufundat și un tanc petrolier s-a rupt în două, deversând 2.000 tone de petrol în mare. Pe 19 ianuarie 2008, Sergei Skadovsky, o navă ucraineană încărcată cu cereale, s-a scufundat în Marea de Azov, la 40 de mile de strâmtoare. Din fericire, cei 13 membri ai echipajului au reușit să se salveze la bordul unui remorcher.
***
Potrivit unei informații de ultimă oră, nava Red Gardenia, încărcată cu 70.000 de tone de minereu de fier din Brazilia, se îndreaptă spre portul Burgas, unde ar trebui să acosteze pe 21.07.2009. De acolo, marfa va fi transferată pe "panaramele alea de vapoare", cum le-a numit Daraban, și vor pleca spre Bâstroe și Galați.
