"Românii trebuie să aibă șansa unui câștig mai bun, aici, în România." Astfel și-a început discursul lozincard și patriotard, la Congresul Blocului Național Sindical, premierul unei țări care a exportat peste 3 milioane de lucrători, pentru că nu le poate asigura un trai decent la ei, acasă.
- Publicitate -
Delictul de narcisism
Lui Călin Popescu Tăriceanu i-au murit lăudătorii. În plină campanie pentru alegerile europarlamentare, nu a ratat șansa de a ridica în slăvi guvernarea liberală în fața miilor de delegați sindicali și invitați, reuniți la Palatul Parlamentului. Dacă s-ar fi limitat doar la a zugrăvi "mărețele realizări" ale cabinetului său, mai treacă-meargă, căci vorba aceea: "Orice scripcar se crede Paganini". Delictul de narcisism poate fi iertat, nu și tentativa de a prosti o națiune în față.
De la primele vorbe, primul ministru a început să sară calul: "Ambiția mea, și cred că ar putea să fie ambiția tuturor, este să devenim a șaptea putere a Europei." El a încercat să dea o motivație logică acestei utopii: "suntem a șaptea țară din Europa, ca populație, și, aș spune, ca potențial."
"Solidaritate în muncă și în efort"
Care este condiția pentru a transforma această posibilitate în realitate? Cititorii ar fi tentați să dea un răspuns complicat, invocând foarte multe lucruri: o guvernare competență, reforma clasei politice, eliminarea corupției și birocrației, creșterea investițiilor în sectoarele productive, reforma educației, a sănătății și așa mai departe. Răspuns greșit! Cheia reușitei naționale este "solidaritatea tuturor românilor", susține Tăriceanu. Simplu ca bună ziua!
Pentru a înțelege și cei grei de cap ce înseamnă chestia asta, premierul a oferit și o traducere: "solidaritate în muncă și în efort". Lozincă uzată este utilă în acest moment istoric. Ce dacă politicienii tuturor timpurilor au tras de ea ca de un câine mort? Recondiționată, mai servește o guvernare, două. Singurul cusur este că "prostimea" pricepe, încă de pe vremea lui Ion Roată, la cine se gândesc, de fapt, mai marii zilei când vorbesc de unire, solidaritate în muncă și efort.
Valoare cu carnet de partid
"Guvernul și partidul pe care îl reprezint ne-am propus să promovăm oamenii, produsele și valorile românești. (…) Dorim ca românii să fie considerați cetățenii de prima mână în Uniunea Europeană." Nici că se putea o zicere mai falsă și mai găunoasă. Este evident cât de mult prețuiesc liberalii și Cabinetul Tăriceanu valoarea, dacă funcțiile de decizie din instituțiile, regiile și companiile statului se împart pe bază de carnet de partid, dacă oameni precum Decebal Traian Remeș ajung miniștri, iar profesioniști precum Cristian Mungiu obțin consacrarea internațională fără susținerea statului român?
"Bugetul pe anul 2008 este un pas serios către o Românie puternică. Desigur că sindicatele au nemulțumirile lor față de buget, și eu zic că este normal să fie așa într-o țară democratică. Dar, pe de altă parte, vă ofer disponibilitatea guvernului la un dialog deschis" - a spus premierul. Vorbe de ocazie, fără pic de consistență.
Sindicatele nu dau doi bani pe asemenea declarații. Ele știu cum stă treaba în realitate. Executivul a mimat mereu dialogul. În ciuda faptului că este obligat prin lege să se consulte cu sindicatele și patronatele, a blocat funcționarea Consiliului Economic și Social și a adoptat fără consultarea partenerilor sociali proiecte de acte normative importante, printre care și cel privind bugetul de stat pe 2008. Dacă Guvernul Tăriceanu nu face ceea ce spune legea, cum să mai aibă sindicatele încredere în cuvântul premierului?
