Presiuni pentru modificarea legislaţiei! Expuşi abuzurilor, navigatorii riscă să piardă drepturi esenţiale

În România, nu puţine au fost situaţiile în care s-a mers după conceptul „Dacă lucrurile merg bine, atunci trebuie să schimbăm ceva!", valabil şi în cazul navigaţiei. Astfel, legea care reglementează această activitate ar putea suferi modificări majore, iar navigatorii, cei care îşi riscă sănătatea şi chiar viaţa pe mările şi oceanele lumii, departe de familii, vor deveni principalii perdanţi. Ei vor fi expuşi abuzurilor şi vor fi privaţi de drepturi esenţiale!

Lumea navigaţiei stă toamna aceasta pe un butoi cu pulbere. Legislaţia actuală în domeniu, considerată de specialişti drept foarte bună şi eficientă, ar putea suferi modificări semnificative, de pe urma cărora ar avea de suferit nu numai navigatorii şi familiile lor, ci şi statul român. Lucrurile nu sunt de ieri, de azi, „apele” s-au învolburat de prin decembrie 2023 şi, deşi se părea că pericolul a trecut, iată că subiectul a revenit în actualitate. Chiar în forţă! Ca de fiecare dată, există câştigători şi perdanţi, iar miza este mare.

„Există, la ora actuală, presiuni din partea unor patroni de agenţii de crewing şi politicieni pentru modificarea OUG 50/2022, prin eliminarea obligativităţii includerii condiţiilor din contractul colectiv minim IBF în contractele navigatorilor.

Aceasta ar permite angajarea navigatorilor pe nave cu standarde reduse, fără protecţia minimă prevăzută de MLC 2006 şi directivele europene”, a declarat preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, şef al Inspectoratului ITF România.

Impactul modificărilor care se doresc a fi făcute ar fi unul puternic.

„În primul rând, pentru navigatori şi familiile lor, vorbim despre un risc crescut de abuzuri, pierderea unor drepturi esenţiale - compensaţii pentru accidente, boli, abandon -, condiţii de muncă şi salarizare nesigure.

Statul român ar urma să aibă costuri mai mari cu asistenţa medicală şi repatrierea navigatorilor afectaţi, din cauza lipsei de asigurare P&I pe navele cu standarde scăzute. Totodată, pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, apare riscul de proceduri de infringement pentru neconformitate cu directivele europene.

Nu trebuie uitată nici componenta educaţională. Interesul tinerilor pentru meseria de navigator va scădea, afectând viitoarea resursă umană calificată. Şi va scădea şi aportul de valută din salariile şi compensaţiile plătite conform standardelor ridicate, ceea ce va afecta economia naţională”, explică liderul de sindicat.

Acesta a făcut un apel către decidenţi, în sensul menţinerii standardelor actuale prin OUG 50/2022, componentă esenţială pentru protejarea navigatorilor români, asigurarea respectării angajamentelor internaționale şi dezvoltarea durabilă a sectorului maritim.

„Vă rugăm să nu cedaţi presiunilor care vor afecta drepturile şi siguranţa navigatorilor, ci să susţineţi o legislaţie care să asigure condiţii de muncă corecte şi protecţie reală", a transmis Mihălcioiu.

MLC 2006 şi importanţa implementării corecte în România

Convenţia Maritimă a Muncii (MLC 2006), adoptată la Geneva în 2006 şi intrată în vigoare în 2012, stabileşte standarde internaţionale esenţiale pentru condiţiile de muncă pe navele maritime.

România a ratificat această convenţie în 2015, după numeroase demersuri ale Sindicatului Liber al Navigatorilor (memorii, întâlniri cu autorităţile, sesizări privind abuzurile din sector). Transpunerea în legislaţia naţională a fost finalizată în 2022 prin OUG 50/2022, care respectă standardele europene şi protejează în mod real navigatorii români şi familiile acestora.

„Această lege asigură condiţii decente de muncă şi viaţă la bord, protejează drepturile în caz de accidente, boli, decese, reglementează clar plata salariilor şi protecţia socială, descurajează dumpingul social şi practicile incorecte ale agenţiilor de crewing, încurajează parteneriatele corecte între agenţii şi armatori serioşi", a subliniat Adrian Mihălcioiu.

OUG 50/2022 a avut efecte rapide şi benefice. Graţie acestei ordonanţe, plângerile privind condiţiile de muncă s-au redus cu peste 70% în ultimii trei ani, navigatorii au avut un plus de protecţie la tranzitarea zonelor de conflict, prin compensarea sporurilor de risc, şi s-a asigurat totodată cadrul legal pentru repatrierea navigatorilor abandonaţi, conform MLC 2006.