Pe fondul crizei economice, competiția între porturile de la Marea Neagră s-a înăsprit. În ultimii doi ani s-au produs redistribuiri semnificative ale fluxurilor de mărfuri, mai ales în transportul containerizat.
- Publicitate -
Portul Constanța a avut cel mai mult de pierdut. Grație adâncimilor mari și a volumului uriaș de investiții, dobândise statutul de platformă de redistribuire a containerelor în bazinul Mării Negre.
În 2007, atinsese recordul de 1.411.370 TEU manipulate (TEU este containerul convențional de 20 de picioare), iar în 2008, operase 1.380.935 TEU. Circa 75% dintre containerele descărcate la Constanța plecau cu nave mai mici spre Ucraina, Bulgaria sau Rusia. În 2009, numărul containerelor manipulate în portul românesc a scăzut dramatic, la 594.299 TEU, iar în primele 7 luni ale lui 2010, la 276.769 TEU.
Ce a determinat declinul? În primul rând, faptul că pe fondul crizei, al scăderii fluxurilor de mărfuri, s-a trecut la transportul containerelor cu nave de capacitate medie, care pot intra și în porturile cu adâncimi mai mici, din Ucraina, Rusia și Bulgaria. Drept urmare, portul Constanța a pierdut avantajul adâncimilor de 16,5 metri.
În primele 6 luni ale acestui an, portul rusesc Novorossiysk a manipulat 203.900 TEU, cu 68,2% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2009. La rândul său, portul Odessa a raportat, pentru primele șapte luni ale lui 2010, o creștere de 42% a traficului de containere, până la 189.830 TEU.
Până de curând, Constanța a condus detașat în construcția de noi capacități de operare a containerelor, cerealelor, minereurilor și cărbunelui. De asemenea, a investit în creșterea adâncimilor danelor și șenalului navigabil.
El a devenit un punct de referință pentru Moscova. În 2007, pe vremea când era pre-ședinte, Vladimir Putin a lansat un program de restructurare a porturilor rusești, în care se vorbea explicit despre competiția cu portul Constanța.
În 2008, Guvernul Bulgariei anunța că a obținut un împrumut de 230 milioane euro, de la Banca de Dezvoltare Internațională a Japoniei, pentru construcția terminalelor de containere din porturile Varna și Burgas, investițiile urmând a se încheia în 2014.
Săptămâna trecută, ministerul ucrainean al Transporturilor și-a exprimat intenția de a atrage investitorii străini în realizarea unor proiecte de 470 de milioane de dolari în porturile Ilyichevsk și Yuznhy. Programul de investiții de la Ilyichevsk include construcția unui terminal Ro-Ro, în valoare de 30,3 milioane de dolari, și a altuia de containere, de 289,9 milioane de dolari. Acestea vor asigura creșterea traficului de mărfuri containerizate la 738.000 TEU pe an.
În cazul portului Yuznhy, proiectul de investiții se ridică la 150 de milioane de dolari și are în vedere creșterea adâncimilor portuare și renovarea danelor, astfel încât tancurile petroliere și bulk carrier-ele să poată veni încărcate la capacitate maximă.
Pe de altă parte, ministerul ucrainean studiază piața traficului de pasageri din zona Mării Negre și a Mediteranei. Datele vor fi folosite în dezvoltarea terminalului din portul Odessa, în vederea atragerii marilor linii de croazieră.
Proiectele de investiții ucrainene vor fi prezentate la forumul investitorilor Traceca, din octombrie 2010, de la Bruxelles.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și International Finance Corporation au anunțat, deja, că vor aloca împrumuturi investitorilor care doresc să participe la aceste proiecte.
Creșterea competiției în bazinul Mării Negre nu are neapărat efecte negative asupra porturilor românești. De pe urma investițiilor în terminale și în creșterea adâncimilor vor câștiga, pe termen mediu și lung, toate porturile din zonă. Iată, spre exemplu, cu cât Odessa și Soci vor atrage mai multe nave de pasageri, cu atât mai mulți turiști vor debarca la Constanța.
