România a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție economică, însă riscul major nu este reculul statistic, ci combinația dintre încetinirea economiei și adoptarea unor măsuri fiscale prea rapide, susține președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.
- Publicitate -
Economia intră într-o zonă de fragilitate
„România a intrat oficial în recesiune tehnică. Indicatorii confirmă două trimestre consecutive de contracție economică, iar creșterea anuală de aproximativ 0,6% nu contrazice această realitate, ci o explică: economia nu mai avansează, ci încetinește. Nu vorbim încă despre o criză majoră. Vorbim însă despre intrarea economiei într-o zonă de fragilitate. Iar experiența economică arată că nu recesiunea statistică produce cele mai mari costuri, ci reacțiile la ea. Principala frână a economiei în ultimul an a fost scăderea consumului", a declarat Cristina Chiriac.
Au scăzut vânzările
În opinia sa, creșterea TVA și accelerarea prețurilor au redus puterea de cumpărare, iar efectul a fost imediat: vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproximativ 2% în 2025 față de 2024.
„Pentru o economie dependentă în mare măsură de cererea internă, această evoluție nu este marginală, ci centrală. Când consumul scade, firmele vând mai puțin, investițiile sunt amânate, iar încetinirea economică se transmite dintr-un sector în altul.
Când veniturile reale sunt erodate de inflație sau apare nesiguranța locului de muncă, consumul scade. Când consumul scade, întreprinzătorii devin reticenți în a investi. Iar reducerea investițiilor produce noi ajustări de costuri, uneori concedieri, ceea ce duce la o nouă scădere a cererii“, a explicat președinta CONAF.
„Paradoxul economisirii“
În acest context, apare ceea ce teoria economică numește „paradoxul economisirii“.
„Deciziile individuale sunt prudente și raționale: oamenii economisesc mai mult, firmele reduc riscul, statul încearcă să își consolideze veniturile. Dar, puse cap la cap, aceste decizii reduc activitatea economică generală. Nu asistăm la panică, ci la retragere treptată. Semnele sunt deja vizibile în economia reală. În 2025, 7.553 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență, iar peste 74.000 de companii au dispărut din economie prin radiere, dizolvare sau suspendarea activității. Numai în luna decembrie aproape 16.000 de firme au ieșit din piață", a subliniat Cristina Chiriac.
„Practic, pentru fiecare 100 de firme nou înființate, aproximativ 137 au părăsit piața, ceea ce nu mai reprezintă doar o fluctuație economică, ci o pierdere de structură antreprenorială", a adăugat ea.
Veniturile reale ale populației, reduse
În paralel, inflația de aproape 9,7% la finalul anului 2025 a redus veniturile reale ale populației.
„Oamenii nu au devenit neapărat pesimiști, dar au devenit atenți. Au amânat achiziții, au redus cheltuieli și au început să aștepte. Economia, atunci când toți actorii economici încep simultan să aștepte, încetinește rapid. În acest context apare și un alt semnal important: ratingul de țară. Agențiile internaționale nu analizează doar cifrele de moment, ci mai ales capacitatea unei economii de a-și susține finanțarea în timp", a mai afirmat președinta CONAF.
