România, singura ţară care a încercat 4 tehnologii pentru combaterea grindinei şi stimularea precipitaţiilor

România este singura ţară care a încercat cu succes patru tehnologii pentru combaterea grindinei şi stimularea precipitaţiilor, unele fiind deja folosite sau în curs de implementare pentru combaterea secetei şi diminuarea fenomenului de grindină, potrivit directorului de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr.

“În prezent, există patru tehnologii care se aplică atât pentru combaterea grindinei, cât şi pentru stimularea de precipitaţii: tehnologia rachetelor, a aviaţiei, tehnologia generatoarelor terestre şi cea a baloanelor. România le-a încercat deja, fie că vorbim de faza de omologare, fie că vorbim de faze experimentale, dar suntem singurul stat din lume, la momentul actual, care a încercat toate cele patru tehnologii cu succes, adică cu rezultate măsurabile la sol. Tehnologia rachetelor la noi este cu mult peste ce se aplică în alte părţi ale lumii. Am ajuns la performanţe de 80% grad de protecţie, în condiţiile în care tehnologia standard spune că un grad de protecţie de 75% e mulţumitor, pentru că are şi tehnologia anumite limitări. De exemplu, nu poţi să lansezi rachete atunci când ai interdicţie de aviaţie. Am avut astfel de cazuri în care nu am putut interveni şi atunci a căzut grindină care a afectat culturi întregi”, a declarat, Ionuţ Lazăr.

Potrivit directorului UCCG Moldova II Vrancea, Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este o necesitate la acest moment, atât pentru protejarea culturile de grindină, cât şi pentru stimularea precipitaţiilor, în contextul în care vecinii noştri au astfel de sisteme care acoperă bună parte din teritoriul lor, potrivit Agerpres.

“Bulgarii au foarte multe puncte de lansare, iar protecţia zonei de est a ţării este asigurată de aeronave. Astfel că ei combat cu succes, pe teritoriul lor, celule de grindină care vin către România şi care, intrând pe teritoriul nostru, peste Dunăre, se încarcă foarte tare şi provoacă pagube enorme. S-a întâmplat, de exemplu, să monitorizăm o celulă venită dinspre Bulgaria, am ţinut legătura cu colegii de acolo care ne-au confirmat că ei au combătut acea celulă, care, după ce a intrat în România, s-a descărcat în zona Dăbuleni, unde nu a mai rămas nimic pe câmp. După care a intrat în zona de protecţie de la Grupul Sud, unde s-a intervenit iarăşi cu sistemul antigrindină, s-a ţinut sub control celula şi, uşor, uşor, ea şi-a pierdut din energie şi s-a diminuat”, a explicat Ionuţ Lazăr.

Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este realizat pe baza unor studii care au ţinut cont de valoarea economică a culturilor, astfel încât investiţia să fie justificată.

Dacă la începutul implementării sistemului, în 2004-2005, existau la nivel naţional patru - cinci puncte de lansare antigrindină, în 2022 s-a ajuns la 99 de puncte de lansare antigrindină, organizate în cadrul a şase Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină, capabile să asigure protecţia comunităţilor locale şi a suprafeţelor agricole împotriva căderilor de grindină pentru aproximativ 2,3 milioane hectare, adică aproape 25% din terenul agricol din România.

"În momentul de faţă sunt protejate circa 2,3 milioane de hectare de teren arabil, aproximativ 25% din totalul agricol naţional, cu 99 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină în şase Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină la nivel naţional. Pe viitor se intenţionează construcţia altor 130 de puncte de lansare, ceea ce va duce la o proiecţie ulterioară a altor circa trei milioane de hectare la nivel naţional. Vom ajunge în câţiva ani să avem toată România unită cu puncte de lansare şi vom avea aproape cinci milioane de hectare protejate cu tehnologia rachetelor. Mai puţin Lanţul Carpatic şi Dobrogea şi Bărăgan. Mai mult de atât nici nu putem cu tehnologia rachetelor, pentru că sunt zone în ţară unde nu putem acţiona cu rachetele, cum e zona Dobrogea - Bărăgan, unde există foarte multe eoliene, dar şi un culoar de zbor foarte jos, iar organele de aviaţie nu ne vor da niciodată permisiunea să intervenim cu rachete. Şi atunci, în acea zonă, va trebui să intervenim cu alte tehnologii, ca de exemplu tehnologia aviaţiei sau a generatoarelor terestre. Noi deja am făcut acolo câteva teste preliminare, cu rezultate foarte bune. Trebuie să înţelegem că avem o experienţă în acest domeniu de puţin peste zece ani, pe când Republica Moldova are 60 de ani de experienţă, bulgarii şi grecii circa 40 de ani", a precizat Lazăr.

În prezent, Vrancea este una dintre cele mai protejate zone ale ţării, cu circa 160.000 de hectare protejate din cele aproape 250.000 de hectare de teren arabil.

El este convins că sistemul antigrindină, mai ales cel de stimulare a precipitaţiilor, îşi va dovedi în scurt timp utilitatea, cu atât mai mult cu cât seceta este un fenomen al zilelor noastre, care afectează din ce în ce mai mult ţara. Dar pentru a combate eficient secete, este nevoie de un management integrat al apei în natură, astfel încât, apa, sub orice formă, să fie colectată şi valorificată ca resursă.

Nu trebuie să se aştepte nimeni ca sistemul de combatere a grindinei şi stimulare a precipitaţiilor să rezolve toate problemele din ţara asta, a adăugat acesta.

''El este doar o componentă a sistemului de management integrat al apei în natură. De aceea sunt necesare sisteme de irigaţie, baraje, lacuri de acumulare. Pentru că să zicem că în sezonul rece reuşim să facem zăpadă. Şi cu siguranţă vom reuşi. Apa aceea, dacă nu va fi folosită ca resursă, în mod organizat, o vom pierde. Ar trebui să luăm exemplu Emiratelor Arabe, care nu au orografia terenului nostru, nu au reţea hidrografică. Au singurul avantaj că au curenţi de aer dinspre mare. Şi cu aceşti curenţi de aer au reuşit să stimuleze norii, dar merg mai departe, colectează apa în lacuri de acumulare, după care o filtrează şi acea apă ajunge în consumul populaţiei. 

Noi nu trebuie să facem acest lucru, având o reţea hidrografică naturală. Este necesar însă să dezvoltăm cât mai multe tehnologii pentru a stimula norii, pentru că numai astfel putem combate fenomenul de secetă. La momentul în care acest sistem a fost implementat în România, fenomenul de grindină era mult mai accentuat decât cel de secetă. În ultima perioadă s-a schimbat acest fenomen, iar seceta este mult mai prezentă şi persistentă. De aceea încercăm să dezvoltăm şi sistemul de stimulare a precipitaţiilor", a mai spus Ionuţ Lazăr.

Tocmai pentru a reuşi acest lucru, anul trecut au fost importate din Croaţia zece generatoare terestre, care au fost utilizate în cadrul unui proiectul experimental, cu rezultate surprinzătoare, arată reprezentanţii UCCG Moldova II Vrancea. Sistemul ar putea avea rezultate mult mai bune dacă ar exista o reţea de astfel de generatoare terestre.

În ceea ce priveşte tehnologia generatoarelor terestre, calculele economice au arătat un cost de operare pe hectar de circa 6,25 euro. Ceea ce ar putea permite, pe viitor, ca şi fermierii să achiziţioneze astfel de generatoare terestre, care însă vor trebui predate în sistemul naţional, deoarece acestea trebuie acţionate de un operator licenţiat, iar fermierii nu au acces la datele meteo specializate, pentru a şti când să folosească aceste generatoare.

Nu în ultimul rând, România a experimentat şi tehnologia aviaţiei, care la acest moment se află în proces de omologare, iar UCCG Moldova II Vrancea a început deja recrutarea personalului pentru ca la momentul în care navele vor fi achiziţionate, iar programul omologat, activitatea să poată fi începută imediat. Iar tehnologia baloanelor este folosită acolo unde celelalte instrumente, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi utilizate.

"Programele experimentale pe tehnologia aviaţiei pe care le-am realizat până acum le-am făcut în colaborare cu parteneri externi, în special cu Grecia şi Bulgaria, care au deja această tehnologie implementată la nivelul ţării şi, în perioada lor de extrasezon, au venit la noi şi astfel a fost posibil să facem aceste programe experimentale. În România, legea ne obligă să realizăm cel puţin două programe experimentale până când tehnologia să intre în omologare. 

După care este prevăzută înfiinţarea a două unităţi de stimulare a precipitaţiilor cu aviaţia, una în Moldova, cu trei aeronave, şi cealaltă la Muntenia, cu cinci aeronave. În momentul de faţă se lucrează la studiul de fezabilitate şi se poartă discuţii pentru achiziţia de aeronave. Noi, ca operatori licenţiaţi, deja am intrat într-un proces de a recruta personal pe care să începem să îl formăm pentru partea de dispecer de zbor, pilot, copilot etc, pentru a intra în acest proces pe care ministerul doreşte să îl implementeze. Tehnologia aviaţiei, pentru partea de stimulare a precipitaţiilor, este cea mai precisă, aşa cum este tehnologia rachetelor pentru combaterea grindinei'', a completat acesta.

În prezent, toate costurile tehnologiilor de stimulare a precipitaţiilor sau combatere a grindinei sunt suportate de Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea Naţională pentru Administrarea Sistemului Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.