Asociația Română a Băncilor (ARB) susține că investigația și decizia Consiliului Concurenței privind activitatea unor bănci pe piața ROBOR generează confuzie publică și așteptări nerealiste în rândul clienților cu credite ale căror dobânzi sunt indexate la acest indicator, conform Adevărul.
- Publicitate -
Într-un comunicat transmis public, organizația afirmă că băncile vizate vor utiliza toate căile legale de atac și solicită autorității de concurență clarificări suplimentare privind acuzațiile formulate.
Nicușor Dan anunță măsuri împotriva Moscovei
Asociația Română a Băncilor (ARB) susține că investigația și decizia Consiliului Concurenței privind piața ROBOR generează „confuzie și așteptări nerealiste”, iar „clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false". Într-un comunicat transmis public, ARB afirmă că instituțiile de credit vor folosi „toate căile legale de atac” și solicită autorității de concurență clarificări privind acuzațiile formulate.
ARB cere clarificări privind temeiul juridic al deciziei și rolul instituțiilor din piață
ARB solicită „prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate", precum și mecanismele prin care s-ar fi produs o eventuală „distorsionare a pieței”. În același timp, organizația invocă rolul Băncii Naționale a României ca „organizator, reglementator și supraveghetor privind modul de funcționare a pieței monetare", subliniind că este necesară o clarificare a cadrului în care funcționează mecanismul ROBOR și a limitelor de competență ale instituțiilor implicate.
ARB face trimitere și la cadrul european privind prevenirea abuzului de piață și manipularea indicilor de referință, susținând că interpretarea situației trebuie făcută în raport cu reglementările existente și cu atribuțiile fiecărei instituții în parte.
„Confuzie și așteptări nerealiste”
Asociația afirmă că modul în care este comunicată investigația poate genera „confuzie și așteptări nerealiste” în rândul clienților cu credite legate de ROBOR. Totodată, organizația susține că anumite mesaje din spațiul public pot induce ideea unor demersuri colective de recuperare a unor sume, „înainte ca instanțele să se pronunțe definitiv asupra speței".
Potrivit sursei citate, băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și că eventualele dispute vor fi tranșate exclusiv prin mecanismele legale și judiciare, într-un proces care poate dura o perioadă îndelungată.
Bancherii spun că instituțiile de credit vizate vor utiliza toate căile legale de atac împotriva deciziei Consiliului Concurenței, pe care o consideră „nefondată și injustă” și care ar afecta „pe nedrept reputația industriei bancare”.
În viziunea organizației, astfel de decizii nu privesc exclusiv instituțiile bancare, ci pot avea implicații mai largi asupra stabilității financiare și asupra capacității de finanțare a economiei. ARB susține că sectorul bancar funcționează într-un cadru „strict reglementat și supravegheat”, cu obligații clare de transparență și conformare.
Efecte asupra percepției pieței financiare
Potrivit ARB, unele decizii anterioare privind sectorul bancar au fost contestate și ulterior modificate în instanță, ceea ce, potrivit ARB, a influențat percepția publică asupra industriei.
Organizația avertizează că „simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă" pot distorsiona percepția asupra pieței financiare și pot afecta încrederea în sistemul bancar și în mecanismele de finanțare ale economiei.
ARB susține că sistemul bancar din România rămâne „unul dintre pilonii dezvoltării societății”, cu rol esențial în finanțarea economiei, a populației și a statului, și își reafirmă angajamentul față de principiile de concurență loială, transparență și conformare cu reglementările în vigoare.
Informarea ARB survine celei a BNR emisă joi, 11 iunie, prin care banca centrală susținea că sunt necesare clarificări privind decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR.
Investigația Consiliului Concurenței în cazul ROBOR
Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci participante la mecanismul de stabilire a indicelui ROBOR, în urma unei investigații care a vizat perioada 2019-2022.
Autoritatea de concurență a transmis că a constatat existența unor schimburi de informații sensibile între instituțiile de credit participante la procesul de fixing al ROBOR, apreciind că aceste practici au afectat mediul concurențial de pe piața monetară. În total, amenzile aplicate depășesc 80 de milioane de lei.
Consiliul Concurenței a precizat însă că investigația nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar și nici modul de funcționare al mecanismului ROBOR stabilit de Banca Națională a României.
După anunțarea sancțiunilor, mai multe bănci au transmis că vor contesta în instanță decizia autorității de concurență. În același timp, cazul a generat dezbateri publice privind impactul ROBOR asupra ratelor la credite și posibilitatea ca persoanele care au avut împrumuturi legate de acest indice să solicite despăgubiri.
În acest context, atât reprezentanți ai sistemului bancar, cât și Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) au recomandat prudență, subliniind că decizia Consiliului Concurenței nu este definitivă și poate fi analizată de instanțele de judecată în următorii ani.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele pe piața monetară. Timp de mulți ani, indicele a fost utilizat la calculul dobânzilor variabile pentru numeroase credite acordate populației și companiilor, înainte ca noile împrumuturi pentru persoane fizice să fie legate de indicele IRCC. Astfel, și în prezent există sute de mii de contracte de credit aflate în derulare care au dobânzi calculate în funcție de ROBOR.
Sancțiuni totale de 710 milioane de euro
Autoritatea de concurență a anunțat că a amendat zece bănci cu o sumă totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
Potrivit Consiliului Concurenței, sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea legislației naționale și europene în materie de concurență, respectiv a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.
Decizia reprezintă una dintre cele mai importante sancțiuni aplicate vreodată de autoritatea de concurență pe piața financiar-bancară din România și deschide perspectiva unor noi confruntări în instanță între bănci și autorități în perioada următoare.
Amenzile aplicate celor 10 bănci
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi semnificative, cea mai mare revenind Băncii Transilvania, urmată de Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și alte instituții de credit, sumele totale ridicându-se la mai multe miliarde de lei cumulat la nivelul întregului sector sancționat.
Amenzile aplicate sunt următoarele:
Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei
BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei
Banca Transilvania: 875,74 milioane lei
OTP Bank România: 85,03 milioane lei
ING Bank: 405,91 milioane lei
Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei
Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei
CEC Bank: 332,98 milioane lei
UniCredit Bank: 431,03 milioane lei
Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei
Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei
