La nivelul întregii Românii, la această oră, situaţia culturilor de grâu este extrem de critică. Agricultorilor li s-au lungit urechile tot aşteptând ploile de primăvară, iar seceta prelungită nu prevesteşte nimic bun. Dar, nu vom muri de foame, pentru că „fraţii” ucraineni abia aşteaptă să ne întoarcă ospitalitatea şi să ne furnizeze cereale…
- Publicitate -
„Domnule ziarist, dacă vrei să mă întrebi cum merg lucrurile în agricultură, îţi spun că suntem în mare suferinţă. Dacă poţi să ne aduci ploaia, atunci da, chiar ne poţi ajuta!”. Aceasta a fost primul răspuns pe care l-am primit de la fermierul Adrian P., atunci când l-am chestionat vizavi de starea culturilor de grâu.
„Sunt în agricultură de 30 de ani, au mai fost perioade dificile, dar aşa ceva n-am mai pomenit. Nu a plouat deloc, iar dacă situaţia se va menţine şi în următoarele două săptămâni, nu va mai fi nimic de cules. Grâul se usucă pe câmp, şi-a schimbat deja culoarea.
La fel de rea este şi situaţia la rapiţă. Nu ştiu cum vom supravieţui, cum ne vom menţine pe piaţă”, a adăugat interlocutorul nostru.
În privinţa sistemului de irigaţii, la peste 30 de ani de la Revoluţie şi de la desfiinţarea CAP-urilor, nu s-a reuşit (re)organizarea unui sistem centralizat, care ar aduce cu sine costuri mai reduse şi eficienţă sporită a producţiei.
„Noi cerem, statul spune să facem noi, este un cerc vicios. Există porţiuni irigate, în câmp, dar nu este suficient. Sunt convins că această problemă nu va fi reglementată nici în anii următori”, mai spune fermierul.
Protecţie doar în teorie
Pe de altă parte, sunt agricultori care susţin că seceta ar putea fi favorizată de sistemul antigrindină, motiv pentru care solicită desfiiţarea acestuia.
„Dacă grindina rea să pice, va pica indiferent ce fac cei ce au conceput sistemul de protecţie. Ei trag exagerat. Probabil, ocazional, să zic că mută grindina dintr-un loc în altul, dar oricum suprimă ploile.
Sunt bugete consistente alocate pentru aşa ceva, sunt zeci de milioane de euro care mai bine ar fi direcţionaţi către producţie. Bani aruncaţi pe fereastră. A fost un experiment demarat în urmă cu 20-30 de ani, dar naţiuni importante în agricultură, precum Franţa, au renunţat demult la aşa ceva, după ce au realizat că nu este eficient.
Mai mult, Organizaţia Mondială a Meteorologiei nici nu recomandă intervenţiile în atmosferă. Vorbim despre poluare şi de protecţia mediului”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice.
În replică, specialiştii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale dau asigurări că exploatarea infrastructurii operaţionale din cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor nu produce o creştere a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol, deoarece tehnologia aplicată curent în acest sistem nu este poluantă şi respectă opţiunile de protecţia mediului asumate de România în cadrul politicilor europene.
„Utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha şi generează un total de 0,14 g/ha de factori poluanţi (aerosoli).
Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activităţi industriale şi normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de şase tractoare care parcurg 50.000 km).
Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră şi are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe”, au explicat reprezentanţii ministerului.
Aşadar, vremuri grele pentru agricultura românească, iar în acest context, mult hulitele cereale din Ucraina s-ar putea să devină foarte interesante…
