Ieri, la sediul Băncii Naționale, președintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit cu guvernatorul Mugur Isărescu, membrii consiliului de administrație al BNR și președinții instituțiilor de credit din țară.
- Publicitate -
Mass-media nu a avut acces la aceste discuții, care marchează o premieră în relația dintre stat și sistemul bancar, în România. Potrivit comunicatului, extrem de laconic dat de instituția prezidențială, "în cadrul întâlnirii, președintele României a prezentat concluziile Consiliului European desfășurat la Bruxelles în perioada 15-16 octombrie a.c., pe tema deciziilor politice pentru întărirea sistemului financiar european. Totodată, a avut loc un schimb de opinii cu privire la evoluțiile recente ale sis-temului bancar, evidențiindu-se soliditatea sectorului bancar din România. Pentru limitarea efectelor situației financiare internaționale asupra economiei românești, șeful statului a accentuat nevoia unui parteneriat între stat, sectorul bancar și Banca Națională. În același timp, președintele Traian Băsescu a subliniat importanța creșterii responsabilizării conducătorilor instituțiilor financiare și menținerea unei atitudini prudente în vederea protejării resurselor financiare ale companiilor și populației."
Un mesaj aproape identic a fost postat pe site-ul BNR.
Ambele comunicate se referă doar la intervenția șefului statului și la exigențele formulate de el. Nu se spune care au fost opiniile exprimate de bancheri și dacă aceștia au agreat sugestiile formulate de Traian Băsescu. De ce oare? Există diferențe de opinii între președinție și bancheri? Insuficienta transparență poate duce cu gândul la orice.
Opinia publică, depunătorii, agenții economici sunt interesați să afle nu doar ce gândește, ce spune și ce vrea șeful statului, ci și răspunsul bancherilor. Transparența deplină este mai mult decât necesară în aceste împrejurări. În condițiile crizei mondiale, secretomania nu face decât să alimenteze temerile depunătorilor și zvonistica.
