Aderarea târzie la Uniunea Europeană are avantajele ei. Mai exact, România poate învăța din greșelile statelor est-europene care au fost integrate în 2004 în comunitatea europeană.
- Publicitate -
De asemenea, nu este nicio rușine în a copia exemplele de bună practică din state precum Slovenia, Estonia și Ungaria.
"Țările care au aderat în 2004 au avut rezultate mixte. Cehia și Polonia nu s-au descurcat foarte bine în primul an, cererile pentru fonduri structurale în 2005 reprezentând mai puțin de 5% din totalul plăților efectuate în următorul an. Slovenia a avut nevoie de 12 luni pentru a atrage primul eurocent structural, întrucât procedurile existente la acea vreme erau pur și simplu mult prea complicate pentru a fi eficiente. La începutul lui 2005, sistemul a fost modificat iar Slovenia a devenit cel mai performant «consumator» de fonduri structurale, dintre țările nou-integrate", spune Dumitru Nancu, directorul executiv al Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC) Constanța.
În prezent, România are de ales între două modele, identificate în rândul statelor membre. Modelul baltic presupune responsabilizarea Ministerului Finanțelor, care devine și autoritate de management a fondurilor și autoritate de plată. Modelul central european se bazează pe sisteme mai puțin centralizate, în care autoritățile de plată și de management funcționează în instituții separate.
"Este greu de spus care model e mai eficient, întrucât liderii procesului de absorbție, Slovenia și Estonia, folosesc sisteme diferite. De reținut este că sistemele supra-reglementate, de obicei cu scopul de a preveni utilizarea necorespunzătoare a fondurilor, nu sunt o soluție. Pe de altă parte, procesul de absorbție poate fi susținut de o autoritate puternică de management", mai spune Dumitru Nancu.
Deocamdată, România prezintă câteva discrepanțe regionale majore, ceea ce se traduce într-un grad prea mare de descentralizare. Cel puțin în faza inițială, este necesară prezența unei autorități centrale. În plus, specialiștii arată că este important să se dezvolte rapid capacitatea instituțională a autorităților locale, care vor implementa proiecte europene. Aici este punctul sensibil al României, întrucât majoritatea autorităților locale duc lipsă de specialiști în contractarea fondurilor europene sau sunt încă dominate de interese personale sau de grup puternice.
"Deocamdată, România urmează pașii Ungariei. În 2004, când vecinii de la vest au aderat la UE, au fost depuse peste 10.000 de proiecte în cadrul programelor cu finanțare europeană. Din acestea, peste 6.000 au primit finanțare, în valoare totală de circa 330 milioane euro. De menționat este că 74% din totalul proiectelor eligibile au aparținut IMM-urilor", explică directorul executiv al OTIMMC Constanța.
Fonduri disponibile în 2008
l 41,3 milioane euro din 2007 - Comisa Europeană
l 125,6 milioane euro, buget aferent anului 2008 - Comisia Europeană
l 28,5 milioane euro - programele naționale gestionate de Ministerul pentru IMM-uri
Statistici europene
l Cea mai mare rată de absorbție în noile state membre: Slovenia - 64,7%
l Cea mai redusă rată de absorbție: Cipru - 38,6%
l Nivelul mediu de absorbție - 46,7%
