Viitorul este al tehnologiei, iar unul dintre sectoarele în care schimbările se fac în ritm accelerat este cel al energiei. Prin tradiție, România a fost și este în continuare un mare producător în domeniu, tranziția spre energia verde nu întâmpină sincope, se investesc bugete semnificative, apar tot mai multe panouri fotovoltaice. Și totuși, românii achită, pentru curent electric de exemplu, o notă de plată „piperată” lună de lună. Ce-i de făcut?
- Publicitate -
Fie că vorbim despre mari companii ori de persoane fizice, în România, se investesc tot mai mulți bani în producția de energie verde. Statul susține această inițiativă prin fel de fel de programe, dar, la nivel local, numeroși constănțeni sătui de procedurile birocratice, în special cei care locuiesc la casă și au o suprafață de teren generoasă și disponibilă, nu mai așteaptă banii statului, ci suportă investiția din buzunarul propriu.
Așadar, cu toate că există tot mai multe panouri fotovoltaice, prețul energiei crește. De ce oare?
„Este întrebarea pe care o aud cel mai des în această perioadă. Și este o întrebare perfect legitimă. Dar există explicații logice.
De exemplu, un parc fotovoltaic de 1.000 MW produce excelent la ora 13.00. La ora 21.00, produce exact 0 MW. În schimb, vârful de consum nu este la prânz, ci seara, mai ales acum, în plin val de căldură.
Aceasta nu este o slăbiciune a energiei verzi și nici a tranziției energetice. Este pur și simplu o lege a fizicii”, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), constănțeanul George Sergiu Niculescu.
Acesta a trecut de simpla constatare și a explicat că problema invocată are și soluții.
„Orice sistem energetic matur rezolvă această provocare folosind trei instrumente diferite, nu unul singur:
- Stocarea - mută energia din orele ieftine în orele scumpe. Rezolvă problema momentului în care energia este disponibilă;
- Peak shaving-ul (reducerea consumului maxim de energie) - reduce vârfurile de consum prin flexibilizarea cererii. Rezolvă dimensiunea problemei;
- Producția în bandă (nuclear, hidro de acumulare, centrale pe gaz de înaltă eficiență) - asigură energia atunci când soarele nu strălucește și contribuie decisiv la stabilitatea și costul sistemului.
Tranziția energetică nu înseamnă să alegem între surse. Înseamnă să construim un mix inteligent în care fiecare tehnologie face ceea ce știe mai bine.
În energie, întrebarea nu este doar «cât producem?», ci și «când producem?», a punctat președintele ANRE.
Investiție amortizată în cinci ani
V-ați întrebat oare în cât timp ați amortiza investiția în panouri solare montate în curte? Ei bine, în aproximativ cinci ani.
„Am făcut un calcul simplu. Factura lunară la energie electrică este 500 de lei. Am accesat un credit bancar, pe cinci ani, cu o rată similară facturii, apoi am căutat o firmă care montează asemenea instalații. Am prins o ofertă specială a unei firme din Ilfov, care a executat lucrarea în câteva zile. Ceea ce produc îmi ajunge pentru necesarul gospodăriei, factura la energie electrică tinde către zero. Practic, în cinci ani, investiția este amortizată. Țineți cont că, în tot acest timp, costurile cu mentenanța sunt minime, pentru că am optat pentru panouri la sol, și nu pe acoperișul casei.
Următorul pas este achiziția unei baterii de stocare, iar aici fiecare își știe bugetul și necesarul. Pot costa 4.000, 6.000 sau 8.000 de euro”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Nelu I., locuitor al cartierului CAP Anadalchioi din Constanța.
Sisteme inteligente de producție și stocare a energiei, pentru necesarul gospodăriei sau pentru încărcarea acumulatorilor auto, găsiți la magazinele de specialitate (fizic și online), dar și la târgul organizat anual de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
