Ideea că instituțiile statului nu sunt productive este atât de larg răspândită, încât pentru multă lume a devenit o axiomă. În aparență, respectiva teză este inofensivă, dar în realitate este profund subversivă, întrucât tensionează și slăbește legătura dintre cetățean și stat.
- Publicitate -
Fenomenul evaziunii fiscale, spre exemplu, este expresia deteriorării acestei legături. Cei ce eludează legea fiscală recurg deseori la argumentul: "De ce să dau la bani la stat, ce face el pentru mine? Nimic!"
Pe susținătorii acestei idei este greu să-i faci să înțeleagă că statul este cel mai mare producător al economiei naționale. Produce legi și reguli, servicii educaționale și de sănătate, de siguranță a populației și bunurilor, de securitate națională, investește în infrastructură și administrează resurse uriașe. În fapt, este un concern, din care fac parte unități ce activează în mai toate domeniile economice: în sectorul serviciilor (numite Legislativ, Justiție, Învățământ, Cultură, Apărare, Ordine Publică, Administrație), în producție, transporturi, construcții (având companii și societăți naționale), în domeniul administrării bunurilor și în sectorul financiar - bancar.
Fără activitatea statului, societatea și economia modernă nu ar putea funcționa. Faptul că suntem nemulțumiți de prestațiile lui și de activitatea celor ce muncesc în acest concern (politicieni, funcționari publici, magistrați, polițiști, militari, cadre didactice sau pesonal sanitar) nu poate fi o justificare pentru a nega caracterul productiv al activității lor.
