De la începutul anului 2020, când s-a declanșat pandemia de coronavirus, omenirea trece prin cea mai gravă și mai complicată criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Recesiunea generată de restricțiile sanitare impuse de guvernele lumii a fost urmată, la finalul anului 2021, de declanșarea crizei prețurilor energetice. Aceasta s-a amplificat odată cu invadarea Ucrainei de trupele Federației Ruse.
- Publicitate -
Folosită ca o armă împotriva democrațiilor occidentale care au sancționat invadatorul, escaladarea prețurilor gazelor și petrolului a determinat scumpirea materiilor prime, produselor industriale și alimentelor. Peste toate acestea s-au suprapus efectele dezastruoase ale încălzirii globale, care au înjumătățit recoltele agricole ale anului 2022 și le-au periclitat pe cele din 2023, provocând dezechilibre majore în economiile statelor de pe întreaga planetă.
Astăzi, industrii întregi sunt în pericol de a sucomba din cauza scumpirii galopante a energiei electrice și a gazelor naturale, consumul populației și al agenților economici e în declin, dobânzile împrumuturilor bancare sunt înrobitoare, dolarul a îngenuncheat euro, iar piețele de capital o duc din rău în mai rău.
În prezent, relațiile dintre marile puteri ale lumii se rescriu, fluxurile mărfurilor de pe meridianele lumii își schimbă traseele, iar viața de zi e tot mai scumpă și mai nesigură.
Piața depozitelor bancareÎn vremuri de restriște cum sunt acestea, populația este înclinată să pună un ban deoparte, temându-se că vor veni zile și mai negre. Fiecare dintre noi își pune întrebarea: cum e mai bine să-mi investesc economiile pentru ca valoarea lor să crească și, mai ales, pentru a fi în siguranță?
Astăzi, piața ne oferă mai multe soluții pentru a ne investi banii, iar plasarea lor în depozite bancare este modalitatea cea mai frecvent folosită de populație.
La data de 30 octombrie 2022, depozitele populației (în lei și valută) din băncile României însumau 289.677,6 milioane echivalent lei. Din total, 57,11% (respectiv 165.448,3 milioane) erau depozite în lei, iar 42,89% (respectiv 124.229,3 milioane echivalent lei) erau în valută. Față de aceeași lună din 2021, depozitele în lei au crescut cu doar 2,7%, în timp ce depozitele în valută au făcut un salt de 7,1%.
Trebuie să știți că doar depunerile bancare de până la 100.000 de euro sunt sigure în cazul falimentului băncii, fiind garantate de stat prin Fondul de Garantare. Pentru sumele ce depășesc acest plafon, calea recuperării trece prin Justiție, dar nu este prea sigură.
Randamentele, respectiv dobânzile depozitelor diferă de la o bancă la alta. Înainte de a alege instituția financiară la care să vă plasați economiile este bine să faceți o analiză a ofertelor afișate pe site-urile unităților bancare.
Iată, pe data de 28 noiembrie 2022, șase bănci comerciale aveau afișate următoarele dobânzi la depozitele în lei, pe un an: BCR – 7,00%; BRD – 7,00%; Banca Transilvania – 7,25%, Banca Raiffeisen – 7,25%, Banca Românească – 8,00%; CEC Bank – 8,00%.
Dar trebuie precizat că randamentele în lei oferite de băncile comerciale sunt cu mult mai mici decât inflația anuală. La sfârșitul lunii octombrie 2022, aceasta era mai mare cu 15,3% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cele șase bănci au afișat următoarele dobânzi la depozitele în euro, pe un an: BCR - 0,25%; BRD – 0,90%, Banca Transilvania – 1,50%; CEC Bank – 1,50%; Banca Românească – 1,50%, Banca Raiffeisen – 1,50%.
În fine, dobânzile oferite la depozitele în dolari pe un an prezintă o variație mare între cele șase bănci: BCR - 0,25%; BRD – 2,00 %; Banca Raiffeisen – 2,50%; CEC Bank – 2,50%; Banca Românească – 3,50%; Banca Transilvania – 3,50%.
În ce monedă să investim?
După cum se observă, dobânzile diferă nu doar de la o bancă la alta, dar și în funcție de moneda în care sunt plasate economiile. Desigur, ați vrea să știți care monedă vă asigură cel mai bun câștig, dacă vă investiți banii în depozitele bancare.
În intervalul 1 ianuarie – 28 noiembrie 2022, euro s-a depreciat față de leu cu 0,42%. Dacă adăugați și dobânda pe un an a depozitului în euro, randamentul final obținut este mai slab decât cel oferit de majoritatea băncilor pentru depozitele în lei.
În schimb, dolarul s-a apreciat față de leu cu 8,00% în intervalul respectiv. Drept urmare, economisirea în dolari se dovedește a fi mai avantajoasă pentru depunători, având în vedere și faptul că dobânzile oferite de bănci la depozitele în dolari variază între 0,25 și 3,50% pe an.
Investițiile bursiere, sub semnul riscului
După ce ne-am lămurit cum stau lucrurile pe piața bancară, vă invit să aruncăm o privire și pe bursă. Investițiile de pe piața de capital au un grad de risc mai ridicat, fiind supuse influenței mai multor factori externi și interni, în schimb se pot obține randamente cu mult mai mari decât dobânzile bancare.
Printre companiile listate care au înregistrat variații negative însemnate ale prețurilor acțiunilor în anul 2022 s-au numărat: Teraplast (-46,24%), Purcări Wineries Public Company (-41,75%), MedLife (-34,73%), Erste Group Bank (-28,87%), BRD – Groupe Societe Generale (-27,01%), Societatea Energetică Electrica (-26,10%), Digi Communications (-21,46%), Banca Transilvania (-15,43%), Nuclearelectrica (-9,57%), Fondul Proprietatea (-4,02%) și OMV Petrom (-2,99%).
În schimb, au înregistrat creșteri semnificative acțiunile companiilor: Comvex (+79,05%), Romcarbon (+68,21%), Socep (+52,00%), Oil Terminal (+40,55%), SNTGN Transgaz (+4,87%) și SNGN Romgaz (+2,56%).
Cea mai sigură investiție
Cel mai sigur plasament, cu un randament avantajos este investiția în titluri de stat. Iată, între 1 și 25 noiembrie 2022 au putut fi achiziționate titluri de stat „Tezaur”, în lei, cu dobânzi anuale aflate peste nivelul pieței bancare: 8,70% pentru titlurile cu scadența de un an și 9,15% pentru cele cu scadența la doi ani.
Aurul – tot mai scump
Aurul rămâne, în continuare o investiție sigură, mai ales în perioadele de criză, dar nu întotdeauna profitabilă. Dacă la începutul anului, pe 3 ianuarie 2022, gramul de aur se vindea cu 255,7583 lei, prețul lui a ajuns la 266,5349 lei pe data de 28 noiembrie, fiind mai mare cu 4,21%.
