După mai bine de 30 de ani în care lucrurile s-au desfăşurat în linişte, bine mersi, Portul Constanţa, principala poartă de acces a mărfurilor din/spre Europa, era zguduit în februarie 2025 de scandalul şpăgilor. „Tunurile” trase sunt de domeniul milioanelor de euro, DNA dă semne că s-ar fi „trezit” din letargie, a organizat o acţiune spectaculoasă, minuţios pregătită, dar condamnările definitive lipsesc, cel puţin pentru moment.
- Publicitate -
Portul Constanţa a intrat în atenţia procurorilor anticorupţie, care a ridicat două loturi - în total 20 de persoane - acuzate de dare şi luare de mită într-un dosar în care ar fi un prejudiciu de aproximativ şase milioane de euro. O parte dintre cei cercetaţi sunt angajaţi ai Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) SA Constanţa, unii având chiar importante funcţii de conducere.
„Caracatiţa” şpăgii îşi întinsese tentaculele atât la vârful administraţiei, cât şi în mediul prival, iar mecanismele prin care se rulau banii negri s-au tot perfecţionat. De aceea, acţiunea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care a intrat pe fir, a trebuit pregătită cu mare atenţie, astfel încât suspecţii să poată să se „desfăşoare” în voie.
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, a explicat într-un interviu la Antena 3 CNN, cum s-a acţionat în dosarul şpăgilor din Portul Constanţa. Nu mai puţin de trei agenţi sub acoperire au fost infiltraţi în port, după o analiză complexă care a durat cinci luni.
„A fost probabil dosarul cel mai de conţinut pe care l-am avut în ultimii ani. S-a lucrat extraordinar de închis, în câţiva procurori şi cu o strategie foarte bine pusă la punct. Am dislocat absolut tot ce a însemnat resursa noastră în aşa fel încât să facem o curăţenie cât mai mare în Portul Constanţa.
Când am introdus primul investigator după cinci luni de zile, toată această etapă n-a durat pentru că l-am trimis cu maşina de la DNA la Portul Constanţa, ci pentru că a trebuit să-i facem o legendă - aşa se întâmplă în cazul investigatorilor: să creăm un personaj care trebuie să reziste la orice verificare. Adică: maşină de lux, o poziţie înaltă, angajat, cu un istoric de funcţionar public. Şi asta pentru ca oamenii de un anumit calibru, la care noi eram atenţi cu ancheta, să poată din orice fel de verificare subsecventă pe care ei o fac să nu dea de ştire că el este cumva un investigator.
I-am dat un X5, o casă foarte bună şi a avut şi bani de cheltuială, ca să-şi permită mese cu cei care erau generatorii actelor de corupţie, să aibă un lifestyle corespunzător.
Într-o perioadă de 11 luni, a trebuit să participe la tot felul întâlniri, care mai de care mai interesante, cu oameni care ofereau mită pentru contracte. Aici, valoarea mitei a fost de 6,5 milioane de euro, probată de către noi.
Am avut trei persoane infiltrate”, a declarat procurorul-şef al DNA, Marius Voineag.
În colimator, politicieni şi oameni de afaceri
Ancheta privind dosarul şpăgilor din Portul Constanţa vizează politicieni şi importanţi oameni de afaceri locali, foşti vameşi influenţi, dar şi persoane (la acel moment) din conducerea CN APM, precum directorul comercial George Vişan.
Acuzaţiile procurorilor sunt de dare, luare de mită şi abuz în serviciu. Banii s-ar fi tranzacţionat pentru obţinerea de beneficii, terenuri şi contracte în Portul Constanţa.
În dosarul şpăgilor din Portul Constanţa ar fi vizate şi firmele Boskalis, Van Oord Dredging and Marine Contractors B.V. Rotterdam (sucursala Constanţa), dar şi fostul şef al Gărzii de Coastă, Ionuţ Voinescu.
Societăţile Boskalis şi Van Oord au gestionat proiectele de extindere a plajelor de pe litoralul românesc, în valoare totală de peste un miliard de euro din bani europeni.
