Cooperația meșteșugărească din România a trecut prin mai multe și mai grele încercări în ultimii 20 de ani, decât în întreaga sa existență. S-a zbătut să-și rezolve problemele patrimoniale, să facă față atacului contestațiilor venite din zona politicului, să-și clarifice statutul și să-și modernizeze propria "constituție", dar mai ales să răspundă provocărilor economiei de piață.
- Publicitate -
Șocul viitorului
Legea 1/2005 privind organiza-rea și funcționarea cooperației a produs o adevărată revoluție în sistem. Nu este vorba doar de înlocuirea termenului "cooperativă" cu "societate cooperativă", ci de o schimbare mai profundă. Actul normativ a dat independență deplină unităților cooperatiste, scoțându-le de sub papucul uniunilor. De asemenea, a introdus votul secret obligatoriu, în adunările generale ale cooperatorilor. Drept urmare, a crescut responsabilitatea organelor de conducere și au dispărut barierele birocratice din calea administrării eficiente.
Dificultatea cea mai mare a fost să-și găsească propriul drum într-o economie aflată în restructurare. Dispariția coloșilor industriali a lăsat zeci de unități cooperatiste fără obiectul muncii. Altele au fost lovite în plex de revoluția tehnologică. Mulți fotografi, ceasornicari și depanatori radio – TV au fost obligați să-și schimbe meseria sub impactul fotografiei digitale, al ceasurilor electronice și noilor generații de aparatură audio - vizuală. Iar importurile de îmbrăcăminte, încălțăminte și pielărie au decimat locurile de muncă din croitorii, cizmării și marochinării.
O vreme, cooperația a cochetat cu ideea că ar putea face producție de serie mare, dar competiția cruntă din piață și costurile uriașe au făcut-o să renunțe. Drept urmare, s-a repliat pe domeniile de activitate tradiționale, din sectorul serviciilor.
Armata meșteșugarilor
Uniunea Județeană a Cooperativelor Meșteșugărești Constanța reunește 40 de societăți cooperative, cu un număr de 2.086 lucrători, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", președintele Călimente Moisi. Prestațiile acestora acoperă un spectru larg de activități: confecții îmbrăcăminte, lăcătușerie, tâmplărie, reparații electrocasnice, instalații electrice și sanitare, reparații auto, tapițerie, marochinărie, producție de pavele, construcții.
"Ne adresăm populației, în primul rând, dar avem în vedere și administrația locală, instituțiile. Unele dintre unități asigură service-ul pentru aparatura electrocasnică comercializată de marii distribuitori. Altele au câștigat, la licitații, lucrările de întreținere și reparații în școli și grădinițe. Multe dintre pavelele pe care calcă locuitorii județului și municipiului Constanța sunt produse într-una din unitățile cooperatiste" – afirmă Călimente Moisi.
Cooperația meșteșugărească este, de asemenea, unul dintre jucătorii importanți de pe piața imobiliară. Pe măsură ce prestările de servicii s-au redus, spațiile rămase disponibile au fost închiriate.
Pecetea bătrâneții
Criza forței de muncă nu a ocolit cooperația. Mulți dintre meșteșugari au evadat din sistem. Unii și-au deschis propriile afaceri, alții sau alăturat valurilor de emigranți care au inundat piața occidentală.
Cauza principală a acestei mișcări o reprezintă nivelul scăzut al veniturilor. "Meșteșugarii din cooperație au avut dintotdeauna venituri mai mici decât lucrătorii din celelalte ramuri ale economiei" – explică cizmarul Viorel Blebea. Omul câștigă 300 – 400 de lei pe lună, reparând încălțările pensionarilor. La cei 52 de ani ai săi și bolnav fiind, nu mai are puterea să schimbe de drum, să se recalifice. Va pune pingele și flecuri la ciubotele ieftine, din înlocuitori de piele, până la pensie. Lucrează cu aceleași scule vechi de zeci de ani. Unele le-a moștenit de la tatăl său, care a fost și el cooperatist.
Forța de muncă și dotările tehnice ale multor unități cooperatiste se întrec în… bătrânețe. În cele de prelucrare a metalelor, timpul a lăsat urme foarte adânci. În schimb, în saloanele de frizerie, manichiură și pedichiură se simte suflul tinereții, atât la nivelul forței de muncă, cât și al tehnicii de lucru.
În perioada 19 – 20 iunie, la hotel Hefaistos, din Eforie Nord, se reunește consiliul Uniunii Naționale a Cooperației Meșteșugărești – UCECOM. Printre temele puse în dezbatere vor fi: înființarea consiliului consultativ al cooperației, de pe lângă ministerul IMM-urilor, participarea la prima ediție a expoziției internaționale cooperatiste ICA Expo, de la Lisabona, care va avea loc în octombrie 2008, și proiectul de hotărâre privind constituirea și conferirea unor distincții în cadrul cooperației. Or fi având nevoie meșteșugarii români de insigne și medalii? Doar astea le mai lipseau?
