Sâmbătă, 06 Iunie 2026

Vă vine să credeți? Marinăria și-a pierdut farmecul de poveste!

de Cuget Liber Vineri, 18 Aprilie 2025 815 4 min citire
Vă vine să credeți? Marinăria și-a pierdut farmecul de poveste!
De vremurile când viața de marinar era captivantă și aventuroasă doar autorii de romane își mai amintesc. În zilele noastre, marinăria înseamnă efort prelungit, o mare răspundere, rutină, stres, privațiuni și numeroase riscuri.
Mulți dintre navigatori muncesc în condiții grele și foarte grele, nu beneficiază de echipamentul de protecție adecvat și nici de asistență medicală la timp. Cazurile de criză, când aprovizionarea cu alimente și apă întârzie sunt la tot pasul. Iar marinari de pe navele abandonate cu miile de-a lungul ultimei jumătăți de secol au învățat lecția dură a foamei și setei prelungite. Dat fiind aceste cauze și multe altele, îmbolnăvirile și decesele pe mare sunt frecvente.
Program de muncă epuizant
Programul de muncă prelungit constituie unul dintre principalii factori ce afectează sănătatea navigatorilor. Un recent studiu privind orele de muncă și de odihnă, realizat pe un eșantion de 6.304 navigatori a arătat că echipajele din flota mondială muncesc, în medie, peste 74,9 ore pe săptămână. Numai 7,4% dintre navigatorii chestionați au declarat că lucrează 48 de ore sau mai puțin pe săptămână.
Munca de peste 60 de ore pe săptămână, odihna insuficientă, lipsa de timp liber și de viață socială constituie o combinație toxică pentru navigatori.
Uscatul – un ținut interzis pentru marinari
Un motiv de puternică frustrare pentru navigatori, cu consecințe negative asupra sănătății lor îl reprezintă timpul mult prea scurt petrecut pe uscat, pe durata derulării contractului de îmbarcare.
ITF Seafarers’ Trust - un organism de caritate înființat în 1981, în Marea Britanie, având ca misiune bunăstarea navigatorilor, indiferent de naționalitate, rasă sau religie – a conceput și lansat, în luna mai 2024, un sondaj în rândul navigatorilor din flota maritimă comercială mondială. Investigația de teren a fost finalizată la sfârșitul anului 2025, iar rezultatele au fost prelucrate și analizate de Universitatea Maritimă Mondială.
Potrivit raportului de cercetare, un număr de 5.879 de navigatori au răspuns la întrebările sondajului. Structura lor după țara de proveniență este următoarea: din India - 37,2%, China - 18,2%, Filipine -15,2%, Indonezia - 4,8%, Ucraina - 3,5%, Statele Unite - 3,2%, Turcia - 2,3%, Rusia - 1,9%, Croația - 1,9%, alte țări - 11,8%.
62,2% dintre respondenți sunt ofițeri, 32,2% sunt nebrevetați, iar 5,6% alte categorii. 57,2% dintre respondenți muncesc pe punte, 35,7% în compartimentul motoarelor, iar 5,9% în bucătărie.
Respondenții erau îmbarcați pe următoarele tipuri de nave: 45,5% pe tancuri, 24,3% pe bulk-carriere, 17,2% pe portcontainere, iar 13% pe alte tipuri de nave.
Aproape 75% dintre navele pe care munceau respondenții au avut escale de una până la trei zile în porturi. 37,5% dintre respondenți au declarat că navele lor au staționat între o zi și o zi și jumătate în porturile de escală, iar 37,3%, între două și trei zile. Durata medie a contractului de ambarcare pentru respondenți a fost de 6,6 luni.
26% dintre respondenți nu au coborât pe uscat pe toată perioada contractului. 19,8% au coborât la țărm o singură dată, 13,4% de două ori, 10,7% de trei ori, iar 7,2% de patru ori. Un procent de 6,3% au debarcat de peste 12 ori.
Dintre navigatorii care au avut permisiunea să coboare pe țărm, în timpul escalei, 93,5% au petrecut mai puțin de 6 ore pe uscat. Doar 6,5% au petrecut 6 ore sau mai mult.
Ce i-a împiedicat pe navigatori să coboare pe țărm sau să petreacă mai mult timp pe uscat, în timpul escalelor? Respondenții au indicat următoarele obstacole:
- în primul rând, durata prea scurtă a escalei în port și volumul mare de muncă la bord pe timpul staționării navei;
- distanța mare dintre port și așezările de pe țărm, plus costurile ridicate ale transportului pe uscat;
- restricțiile statului portului impuse navigatorilor străini și lipsa de facilități în porturi, pentru ei;
- restricțiile impuse navigatorilor de către proprietarii navelor.
Număr ridicat al sinuciderilor pe mare
În aceste condiții, nu trebuie să ne mire faptul că sănătatea mintală a navigatorilor este în pericol și că unii dintre ei ajung să se sinucidă.
În anul 2017, ridicând problema sănătății mintale a navigatorilor, Clubul de asigurări P&I din Marea Britanie a provocat un adevărat șoc în industria shipping-ului, dezvăluind faptul că 15% din decesele de pe mare erau rezultatul sinuciderilor.
Apoi, un studiu al International Maritime Health Journal, realizat în 2019, a estimat că 5,9% din decesele de pe mările și oceanele lumii sunt cauzate de sinucideri. Prin includerea deceselor „suspecte”, ce au fost probabil sinucideri, procentul a crescut la 18,3%.
La rândul său, Steven Jones, fondatorul lui Seafarers Happiness Index, a afirmat că, potrivit unei serii de studii, ponderea anuală a sinuciderilor în rândul decesele de pe mare variază între 5% și 12%.
Stimați cititori, potrivit International Chamber of Shipping, în flota maritimă comercială a lumii muncesc, în prezent: 1.892.720 de navigatori, dintre care: 857.540 de ofițeri și 1.035.180 de nebrevetați. La sfârșitul anului 2022, flota maritimă comercială a lumii cuprindea 126.947 de nave cu o greutate brută egală sau mai mare de 100 de tone forță.
Ion TIȚA-CĂLIN
Taguri
Articolul anterior Un bărbat a vândut cu 150 de lei telefonul de la brățara electronică cu care era monitorizat de poliție
Articolul următor Un tâlhar s-a îmbrăcat în polițist și a jefuit de 22.500 de lei un trecător, în plină stradă

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Alte știri din sectiunea Economie

Ultima oră

Titlurile zilei