Vin vremuri grele pentru români. După negocieri intense între partidele politice de guvernământ, pachetul de măsuri fiscale menit a reduce deficitul bugetar va fi anunţat curând. Este o chestiune de zile până când vom afla ce biruri noi vor fi introduse, cine va avea de pierdut, cât de adânc ne va băga statul mâna în buzunar.
- Publicitate -
Greu, foarte greu de alcătuit un clasament al celor mai controversate măsuri fiscale ce urmează a fi implementate. Până la această oră, nimic nu este oficial, însă, pe surse, veştile nu sună deloc bine.
Presaţi de Comisia Europeană să reducă rapid deficitul bugetar, guvernanţii români au pus mâna pe satâr şi au început să spintece, să taie-n carne vie. Şi de unde puteau să înceapă dacă nu de la… pensionari! De la cei mulţi şi tăcuţi. Nu de la şmecherii care au acumulat datorii de miliarde. Astfel, există unanimitate în ceea ce priveşte impunerea plăţii CASS (sănătate) pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei. Mai exact, va fi o reţinere de 10% din ceea ce depăşeşte plafonul menţionat, iar un simplu calcul arată că un pensionar care are o pensie de 4.500 de lei va pierde 50 de lei.
Mai nimicitoare se anunţă a fi majorările de TVA şi a impozitelor. Cota redusă de 5% va intra în istorie, urmând să crească până la 9% sau chiar 11%, fie că vorbim despre energia termică sau de piaţa publicaţiilor - cărţi, manuale, ziare sau reviste. De asemenea, este inevitabilă creşterea TVA în industria HoReCa, de la 9% la 19%, ceea ce reprezintă o lovitură năprasnică pentru deţinătorii de pensiuni, hoteluri sau restaurante. Deocamdată, cota generală de TVA rămâne 19% în această vară, dar, după ce vor fi refăcute socotelile în toamnă şi dacă acestea vor da cu „rest”, majorarea cu două procente, până la 21%, va deveni realitate.
La pachet vine şi majorarea impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, dar şi majorarea impozitului pe profit, de la 16% la 19%, iar în acest caz, cele mai afectate vor fi firmele mici şi mijlocii, multe dintre acestea urmând a trage obloanele.
În paralel, se lucrează şi la o schemă complexă de reducere a cheltuielilor statului. Şi slavă Domnului, aici e loc de-ntors căruţa! Se vorbeşte despre redimensionarea, prin lege, a organigramelor instituţiilor din administraţia locală - primării, consilii judeţene, companii şi regii aflate în subordinea acestora - şi din administraţia centrală.
În alte cazuri, se va recurge la măsura extremă: desfiinţarea unor instituţii, cum ar fi Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE), Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Institutul Levantului, Institutul Revoluţiei, Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Institutul Revoluţiei, Casa Unirea, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, în timp ce Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc va fi integrat în ANAF.
Va creşte acciza la motorină, benzină, tutun, zahăr, iar câştigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate mai drastic.
Salarii şi pensii de lux
În tot acest timp, salariile şi pensiile nesimţite intră mai departe în plată. Cam ce sume se încasează? Frumoase, foarte frumoase.
De exemplu, specialiştii ARICE au salarii între 6.000 şi 12.000 de euro, directorul CFR Călători, companie naţională care se confruntă cu grave probleme financiare, raportează venituri lunare de peste 11.000 de euro, iar şeful Romsilva, 9.000 de euro. România şi-a permis până acum pensionari de lux, cei mai mulţi din sfera magistraturii, care au bătrâneţi fără griji, cu 8.000 - 8.500 de euro pe lună.
Salarii de peste 10.000 de euro pe lună se regăsesc la Autoritatea de Supraveghere Financiară, la Banca Naţională a României, dar şi prin fel de fel de institute naţionale. Coborând ştacheta, ajungem la plafonul de 2.000 - 3.000 de euro lunar, care asigură zona de confort a multor pile şi relaţii strecurate în companiile statului. Oare când sita va cerne, soţii, amante, nepoate şi nurori intrate pe sub uşă îşi vor pierde privilegiile sau vor zbura din schemă tot „truditorii pământului”?
