Armata Română a transmis un mesaj public după dezbaterea privind costul rachetelor folosite pentru interceptarea dronelor care au pătruns în spațiul aerian al țării. Reprezentanții instituției spun că întrebarea corectă nu este cât costă o rachetă, ci cât ar costa dacă aceasta nu ar fi fost lansată.
- Publicitate -
„Toată lumea întreabă cât costă racheta. Mai puțini se întreabă cât ar costa dacă nu ar fi fost lansată", transmite Statul Major al Apărării pe pagina de Facebook.
Reprezentanții Armatei compară sistemele de apărare cu echipamentele de siguranță din viața de zi cu zi.
„E ca și cum ai spune că airbagul unei mașini este prea scump, fără să te gândești cât valorează viața omului pe care îl salvează. Sau că un extinctor este o cheltuială inutilă, până în ziua în care îți salvează casa", se arată în mesaj.
Potrivit Armatei, decizia de lansare a unei rachete nu este una financiară, ci una care ține de protejarea populației.
„O rachetă nu este trasă pentru a economisi bani. Este trasă pentru a elimina un pericol. Când o dronă neidentificată pătrunde în spațiul aerian al României, decizia nu se ia comparând prețul dronei cu prețul rachetei. Se ia comparând riscul cu valoarea pe care trebuie să o protejăm: viața oamenilor", precizează instituția.
Mesajul se încheie cu concluzia că „siguranța cetățenilor nu are preț”, iar „cea mai scumpă decizie poate fi, de fapt, să nu faci nimic".
De ce folosește România F-16 împotriva dronelor
Postarea vine după ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat că folosirea avioanelor F-16 pentru interceptarea dronelor nu reprezintă metoda clasică de combatere a unor astfel de amenințări, însă este necesară în zonele în care sistemele antiaeriene de la sol nu au acoperire.
„Cu siguranţă că nu pentru toate dronele care intră în spaţiul aerian românesc ridicăm avioane de vânătoare. Avioanele de vânătoare F-16 nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor. Există un mix de soluţii care au fost implementate în zona respectivă. Există apărare antiaeriană şi la sol. Însă raza de acţiune a echipamentelor de apărare antiaeriană de la sol este una limitată. Folosim avioanele de vânătoare pentru zonele în care nu este acoperire din partea sistemelor de la sol. Clasic, în apărarea împotriva dronelor nu sunt utilizate avioanele de vânătoare. Trebuie utilizate soluții mult mai ieftine, pentru care n-a existat preocupare în trecut de înzestrare în Armata Română. În acelaşi timp am cerut şi sprijin NATO şi am comandat tot ceea ce este nevoie pentru a ajunge la un grad de siguranţă aproape absolut. Până atunci facem maximum posibil cu ce avem la dispoziție", a declarat Miruță”, a declarat Miruță.
Ministrul a anunțat că România va începe să primească, începând din ultimele luni ale acestui an, sisteme dedicate anti-dronă, achiziționate prin programul SAFE. Acesta a susținut că țara ar fi fost mai bine pregătită dacă investițiile în astfel de capabilități ar fi fost făcute mai devreme.
„Eu am ajuns la Ministerul Apărării în decembrie anul trecut, când am observat că Armata Română nu are capabilități suficiente de luptă împotriva oricărui context anti-dronă. În câteva luni de zile, prin programul SAFE, am comandat și am contractat aceste capabilități. Ele nu vin peste noapte", a spus ministrul.
Până la livrarea noilor sisteme, România se bazează pe resursele existente și pe sprijinul aliaților.
„Armata Română în permanență face maximum cu ce are la dispoziție. Acesta este răspunsul cinstit pe care trebuie să-l înțeleagă românii", a conchis Radu Miruță.
