Dosarul a cinci constănțeni acuzați de afaceri ilegale cu cereale a fost trimis pe masa judecătorilor de procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța.
- Publicitate -
Este vorba de Maria Dăineanu, Laurențiu Țăranu, Relu Cornel Costan, Mircea Georgescu și Emil Gârtone, care sunt acuzați de comiterea infracțiunilor de spălare de bani, evaziune fiscală și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Deși în acest dosar, toate cele cinci persoane sunt cercetate în stare de libertate, Relu Cornel Costan va fi prezent la proces cu cătușele la mâini, pentru că el este arestat la Ialomița pentru complicitate la trafic de persoane și proxenetism.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT Constanța, pe parcursul anului 2003, Țăranu, Costan, Georgescu și Gârtone, știind prea bine că legea privind achizițiile de cereale este foarte ușor de fentat, au pus la cale o modalitate prin care să scoată sume frumușele de bani din înșelarea statului român. Maria Dăineanu a fost cea care, sub titulatura de administrator al unei firme înființate special pentru ca încrengătura creată de cei patru să capete un circuit aparent legal, în speță SC Elricmar Trade SRL Constanța, i-a ajutat pe cei patru să deruleze operațiuni comerciale fictive cu cereale.
Anchetatorii au muncit ani la rând pentru a pune cap la cap informațiile și a demonstra ilegalitățile pe care cei cinci le comiteau.
Astfel s-a descoperit că cei cinci întocmeau documente contabile din care reieșea că au achiziționat cereale de la alte firme, pe când, în realitate, marfa era cumpărată, la prețuri de nimic, de la producătorii agricoli parti-culari. Procurorii ne-au declarat că cei cinci au recurs la acest tertip, ca și mulți alți afaceriști, de altfel, pentru că legea le permite să deducă TVA-ul numai dacă achizițio-nează cereale prin intermediul unor firme și nu de la producătorii particulari.
Prin acest procedeu, cele cinci persoane ar fi prejudiciat bugetul de stat cu un milion și jumătate de lei, reprezentând atât TVA neplătit, cât și impozit pe venit.
Deși prejudiciul este unul atât de mare, în urma procesului, statul român are șanse infime să recupereze ceva, pentru că inculpații nu au niciun bun declarat ca fiind în proprietatea lor.
