Avocatul Poporului se opune reducerii vârstei răspunderii penale la 12 ani pentru omor

Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere ferm împotriva proiectului legislativ care prevede reducerea vârstei de răspundere penală de la 14 la 12 ani în cazul omorului. Instituția consideră că o astfel de modificare nu este justificată și că poate avea efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării copiilor și asupra întregului sistem de justiție juvenilă, și că intervenția statului trebuie să vizeze prevenția, nu pedeapsa.

Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu și prevede că minorii cu vârste între 12 și 14 ani ar putea fi trași la răspundere penală pentru omor, doar dacă există dovezi că au acționat cu discernământ, respectiv că înțeleg natura faptei și consecințele acesteia.

Aceste dezbateri vin pe fondul unui caz șocant, care a zguduit întreaga țară: crima de la Cenei, unde un adolescent de 15 ani a fost ucis de trei minori cu vârste între 13 și 15 ani. Planificarea și cruzimea faptei au provocat indignare publică, mai ales după ce s-a aflat că băiatul de 13 ani care l-a ademenit la el acasă pe băiatul ucis şi a participat la crimă nu poate răspunde penal pentru implicarea sa din cauza vârstei.

În România, legea face distincție între vârstele minorilor și capacitatea lor de discernământ: copiii sub 14 ani nu răspund penal; minori între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au discernământ; minori peste 16 ani răspund penal conform regulilor generale, cu regim special pentru minori. Proiectul de lege în dezbatere ar coborî acest prag la 12 ani, însă doar pentru infracțiunea de omor și doar după o evaluare psihologică și psihiatrică care să ateste că minorul a avut discernământ.

În acest context, ministrul Justiţiei a ţinut să precizeze că ministerul pe care îl conduce nu a inițiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale a minorilor. În prezent, tema este analizată în cadrul unui grup de lucru, care consultă instituții, autorități, profesioniști ai dreptului și reprezentanți ai societății civile. Concluziile acestui grup ar putea sta la baza unei eventuale inițiative legislative.