Infractiunea de incaierare prevazuta in art. 322 Codul penal presupune existenta a doua grupari, care savarsesc acte de violenta una asupra celeilalte. Prin urmare, atunci cand exista numai gruparea inculpatilor, iar victimele actelor de violenta nu constituie o grupare, neavand cunostinta de intentia inculpatilor si reactionand numai pentru a se apara, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de incaierare. In cazul favorizarii infractorului prevazuta in art. 264 Codul penal , partea vatamata se poate constitui parte civila in procesul penal atat impotriva infractorului favorizat, cat si impotriva favorizatorului, dar numai in cazul favorizarii reale constand in ajutorului dat unui infractor pentru a asigura folosul sau produsul infractiunii, iar nu si in cazul favorizarii personale, atunci cand ajutorul a fost dat celui care a savarsit o infractiune contra integritatii corporale si sanatatii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, intrucat, in acest caz, intre actiunea favorizatorului si prejudiciul cauzat victimei prin infractiunea contra integritatii corporale si sanatatii nu exista legatura de cauzalitate.