CEDO obligă statul român să restituie imobile sau să plătească despăgubiri în alte două cazuri

CEDO a dat câștig de cauză în cazul a două reclamante, Bălănescu și Cohen împotriva României, constatând încălcarea dreptului lor de proprietate, și a obligat statul român la restituirea imobilelor vândute și a terenurilor aferente sau a contravalorii lor, în euro.

CEDO a obligat statul român la restituirea către reclamante a imobilelor vândute și a terenurilor aferente sau la plata sumelor de 65.000 EUR, în cazul doamnei Bălănescu și respectiv 310.000 EUR în cazul doamnei Cohen, cu titlu de daune materiale. De asemenea, CEDO a obligat statul român la plata, cu titlu de daune morale, a sumei de 5000 EUR, în cazul doamnei Bălănescu, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Reclamantele s-au plâns de încălcarea dreptului lor de proprietate, garantat de articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a respingerii, de către instanțele interne, a acțiunilor în constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de către stat cu foștii chiriași. Bălănescu și Cohen au invocat în fața instanței europene faptul că redobândiseră dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. De asemenea, în cauza Bălănescu împotriva României, reclamanta a invocat nerespectarea articolelor 6 privind dreptul la un proces echitabil, sub aspectul duratei procedurii civile în care a fost parte, și a articolului 14 privind discriminare pe criteriul originii sociale și a opiniilor sale.

Curtea Europeană a considerat că situația de fapt din aceste cauze este similară celei din cauzele "Străin și alții împotriva României" și "Păduraru împotriva României", cauze în care Curtea a apreciat că vânzarea de către stat a bunurilor reclamanților, către terți, vânzare anterioară confirmării definitive în justiție a dreptului de proprietate al reclamanților, reprezintă o încălcare a dreptului prevăzut de articolul 1 din Primul Protocol Adițional. Curtea a reținut că vânzarea bunurilor reclamanților, în baza Legii nr. 112/1995, i-a împiedicat să-și exercite dreptul de proprietate și că nicio despăgubire nu le-a fost acordată pentru această privare de proprietate.