Curtea de Apel București judecă, joi, contestația depusă de DIICOT împotriva deciziei prin care Viorel Pașca și alți patru membri ai familiei sale au fost plasați sub control judiciar în dosarul azilelor din Bihor.
- Publicitate -
DIICOT cere arestarea inculpaților
Pe 1 iulie, procurorii DIICOT au reținut șase persoane: Viorel Pașca, soția sa Florica Pașca, cei trei fii ai lor – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca – precum și Delia Mioara Păcală, coordonatoare a unor filiale și organizații din cadrul asociației.
O zi mai târziu, aceștia au fost prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă, însă instanța a respins solicitarea și a dispus măsura controlului judiciar. Atât DIICOT, cât și inculpații au contestat decizia.
Acuzațiile procurorilor
Cei șase sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
Potrivit anchetatorilor, sute de persoane vulnerabile ar fi fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire și asistență socială.
DIICOT susține că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar beneficiarii, persoane cu dizabilități psihice, se aflau într-o stare de vulnerabilitate și nu își puteau exprima voința.
Motivarea instanței
În motivarea deciziei, judecătoarea Andrada Albescu arată că azilele funcționau fără respectarea cadrului legal, însă apreciază că persoanele cazate beneficiau de condiții de locuire, igienă și curățenie corespunzătoare, precum și de hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale.
Magistratul subliniază că au existat deficiențe privind administrarea tratamentelor, lipsa personalului calificat și nerespectarea standardelor din domeniul serviciilor sociale, dar consideră că situația nu se încadrează în categoria unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană.
Judecătoarea mai arată că, potrivit declarațiilor din dosar, persoanele decedate erau înmormântate după efectuarea formalităților legale, aspect care nu înlătură suspiciunile anchetatorilor, dar indică faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces, conform știripesurse.ro.
