Judecătorii de la curțile de apel din întreaga țară s-au întrunit, în prima zi a lunii noiembrie, în adunări generale în care au discutat intenția Guvernului de a modifica vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor speciale. Concluzia exprimată ulterior a fost unanimă: există riscul unui exod al magistraților cu experiență și, prin urmare, o presiune mai mare (volum mai mare de muncă!) pe cei rămași în instanțe. În final, cetățenii vor avea de suferit, atrag atenția judecătorii.
- Publicitate -
Informațiile făcute publice, în ultima perioadă, privind faptul că ar urma să fie realizate modificări la pensiile speciale, la cererea Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, i-au alertat pe magistrați. Drept pentru care, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel din întreaga țară au convocat adunări generale, la sfârșitul lui octombrie și primele zile din noiembrie, în cadrul cărora au fost discutate intenția Guvernului României de a modifica vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor speciale. De asemenea, potrivit informațiilor noastre, adunări generale urmează să aibă loc, în cursul acestei săptămâni, și la nivelul judecătoriilor și tribunalelor.
În urma întrunirilor, poziția judecătorilor este unanimă și, am putea spune, previzibilă: aceștia solicită guvernanților să nu fie modificată legislația privind pensiile speciale.
„Orice demers legislativ să fie făcut cu consultarea reală a sistemului judiciar”Într-un comunicat semnat de președinții curților de apel din întreaga țară, inclusiv de judecător Alina Gabriela Jurubiță, președintele Curții de Apel Constanța, remis presei marți, 1 noiembrie, atrag atenția asupra pericolului unui exod al judecătorilor, în eventualitatea creșterii vârstei de pensionare, dar și asupra posibilei afectări a calității actului de justiție, în final, din cauza presiunii negative.
„Prin hotărârile adoptate astăzi, adunările generale ale judecătorilor de la curţile de apel au susţinut demersul iniţiat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, concretizat în Hotărârea nr. 5 din data de 31 octombrie 2022, atât judecătorii instanţei supreme, cât şi judecătorii curţilor de apel solicitând celorlalte puteri ale statului: să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut; să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia”, se arată în comunicatul președinților curților de apel.
Modificarea vârstei de pensionare va afecta organizarea instanțelor Precum în alte domenii, există riscul ca magistrații cu experiență să iasă la pensie în număr masiv, pentru a evita instabilitatea și modificările care se preconizează. Iar acest aspect a fost punctat în punctul de vedere comun: „Autorităţile ar trebui să-şi aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistraţi şi necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraţilor, cât şi asupra organizării instanţelor. Orice modificări privind creşterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcţie, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă; în contextul procesului legislativ privind adoptarea noilor „Legi ale justiţiei”, în luna octombrie 2022, Parlamentul României a reconfirmat în linii fundamentale aceleaşi condiţii de obţinere a pensiei ocupaţionale, actualmente în vigoare”.
„Statutul judecătorilor, repus în discuție, periodic, întotdeauna în sens negativ”Totodată, repercusiuni neplăcute are și faptul că, periodic, se pune în discuție, mereu în sens negativ, statutul judecătorilor. „Repunerea în discuţie, periodic, la intervale scurte de timp şi în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situaţia resurselor umane, prin creşterea presiunii şi încărcăturii psihice a acestei funcţii şi are, în final, un efect negativ asupra calităţii actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului. Prin pierderea judecătorilor cu experienţă, care sunt astfel descurajaţi să rămână în funcţie, în situaţia în care îndeplinesc actualele condiţii de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selecţie pentru viitorii judecători, este cert că se vor produce efecte negative profunde asupra calităţii actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului”, au mai arătat judecătorii.
În schimb, sunt ignorate condițiile de muncă inadecvate: volumul exagerat de mare de dosare, raportat la numărul insuficient de judecători și personal auxiliar, insuficiența fondurilor bănești pentru desfășurarea și administrarea activității. „Îmbunătăţirea progresivă a condiţiilor de muncă la nivelul instanţelor judecătoreşti trebuie asumată printr-un document strategic cu caracter concret, care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiţii asumate, termenele de finalizare şi sursele de finanţare. La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu au fost avute în vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: condiţiile de muncă inadecvate/necorespunzătoare, volumul excesiv de muncă cauzat de numărul insuficient de judecători şi personal auxiliar, în raport cu numărul de dosare aflate pe rolul instanţelor”, se mai arată în comunicat.
„Un element esenţial al independenţei sistemului judiciar este securitatea financiară a magistraţilor, aspect reţinut la nivel internaţional de Comisia de la Veneţia în raportul adoptat în sesiunea plenară nr. 82 din 12-13 martie 2010 şi în documentul intitulat „Rule of law checklist”, adoptat la sesiunea plenară din 11-12 martie 2016. Necesitatea securităţii financiare pentru asigurarea independenţei magistraţilor se referă şi la dreptul de pensie (...)
Sancţionarea, de către factori decizionali de autoritate, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include”, concluzionează comunicatul.
